Absorbția fondurilor structurale în România

“Primarii români sunt îngrijoraţi de viitorul finanţării comunitare în condiţiile în care cinci regiuni de dezvoltare, din totalul celor opt, continuă să fie în topul celor mai sărace regiuni europene. Prin politica regională, UE transferă resurse din zonele bogate în cele sărace. România, alături de Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniune nu profită de şansa de a atrage bani comunitari pentru coeziune.”

Unul dintre numeroasele avantaje ale aderării Romaniei la Uniunea Europeană este posibilitatea de a accesa fonduri structurale, instrumente financiare menite să acţioneaze pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale intre diferite regiuni. Astfel, absorbţia celor peste 30 de miliarde de euro destinate Romaniei in perioada 2007-2013 are un rol decisiv asupra procesului de integrare a ţării noastre.

Absorbţia integrală a fondurilor europene ar permite Romaniei să inregistreze, in 2013, un ritm de creştere a PIB cu 15% mai mare decat in cazul absenţei acestora. O altă consecinţă a absorbţiei fondurilor europene ar fi reducerea şomajului la circa 5%, faţă de 10%-12% in cazul lipsei finanţărilor. Domenii precum infrastructura, educaţia, sănătatea, dezvoltare locală şi intreprinderi mici şi mijlocii vor cunoaşte o creştere substanţială. De asemenea, aceste fonduri pot fi folosite pentru sprijinirea măsurilor de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltarea resurselor umane.

Din pacate, Romania nu se poate lauda cu performante notabile in ce priveste absorbtia fondurilor europene. Conform ultimelor date furnizate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), la finalul lunii martie gradul de absorbtie ajunsese la 8,22% in raport cu alocarea pentru perioada 2007-2010.