Agentii Economici si Consumatorii - Actori ai Pietei

Imagine preview
(6/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Agentii Economici si Consumatorii - Actori ai Pietei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Agenţii economici şi consumatorii, în înţelesul lor contemporan, sunt forme instituţionalizate în care se manifestă producţia şi consumul, în procesul schimbului, pe piaţă.

De aceea, pentru explicarea locului şi rolului fiecăruia, precum şi a relaţiilor dintre ei, vom pleca de la faptul că, pentru producţie, consumul este punct de pornire şi, în acelaşi timp, punct final. Nevoile şi trebuinţele oamenilor străbat toate fazele reproducţiei (cercetare-proiectare, producţie, repartiţie, schimb şi consum), generarea, dinamica şi satisfacerea lor fiind determinante pentru acestea.

Privită prin această prismă, interdependenţa dintre producţie şi consum, se manifestă astfel:

1) consumul determină producţia, în sensul că, nimic nu se produce fără ca producătorii să se raporteze la nevoile şi trebuinţele oamenilor;

2) producţia produce consumul, pentru că ea crează materialul pentru consum, determină modul de consum şi trezeşte trebuinţa al cărei obiect este creat de ea. Altfel spus, producţia creează nu numai obiectul, ci şi îndemnul de a satisface trebuinţa.

Dar care sunt nevoile şi trebuinţele oamenilor şi cum se raportează agenţii economici şi consumatorii la acestea?

Teoriile socio – economice converg spre clasificarea 1) acestora, după cum urmează:

1) nevoi:

a) fizice – de automenţinere şi reproducere;

b) sociale – de deplasare, de contact cu oamenii, de comunicare;

c) intelectuale – de cunoaştere, tehnico-ştiinţifice, estetice, de formare profesională, de educare şi cultură;

2) trebuinţe:

a) naturale, sociale, spirituale;

b) individuale, de grup, ale societăţii;

c) zilnice, săptămânale, lunare anuale;

d) locale, regionale, naţionale;

e) reale, nereale, ideale;

f) minime, normale, maxime;

g) care se satisfac cu bunuri materiale, cu servicii materiale şi, respectiv, cu servicii spirituale;

h) economice, estetice, etice, politice;

i) necesităţi, obligaţii, aspiraţii.

Pentru orice agent economic cunoaşterea nevoilor şi trebuinţelor, evident, pe segmente ale acestora, reprezintă o necesitate, fiind o condiţie a reuşitei în afaceri. De aceea, ei investesc resurse în preocupări sistematice de identificare a lor, reuşind să-şi fundamenteze ştiinţific activitatea de satisfacere a lor şi, chiar, să folosească metode şi tehnici de producere a unor trebuinţe nereale sau de manipulare a comportamentului consumatorilor.

Spre deosebire de aceştia, consumatorii nu dispun de resurse suficiente şi nici nu desfăşoară o activitate sistematică de cunoaştere a nevoilor şi trebuinţelor reale, a modurilor în care ele trebuie satisfăcute (cei mai mulţi se rezumă la educaţia primită în familie şi în şcoală care, din păcate, este lipsită de consistenţă).

În consecinţă, agenţii economici oferă pe piaţă produse şi servicii care sunt destinate să satisfască anumite nevoi şi trebuinţe, iar prin metode şi tehnici de marketing, desfăşoară acţiuni de promovare a lor şi de convingere a consumatorilor privind utilitatea acestora. Aici apare o altă deosebire fundamentală între cei doi, deoarece, în timp ce pe agentul economic îl interesează valoarea de întrebuinţare, în primul rând, ca purtătoare a valorii şi, deci, a profitului, pe consumator ea îl interesează ca atare, scopul lui fiind satisfacerea într-un grad cât mai ridicat a nevoilor şi trebuinţelor sale. Aşa se explică atitudinea lor diferită faţă de calitatea produselor (serviciilor), care exprimă gradul de utilitate, măsura în care, prin caracteristicile lor tehnico-funcţionale economice, de disponibilitate (fiabilitatea, mentenabilitatea), psihosenzoriale, estetice, organoleptice, ergonomice, sociale (efecte asupra stării de sănătate a consumatorilor şi a mediului natural), satisfac nevoia pentru care au fost create. Semnalăm aici, tendinţa agenţilor economici de a oferi produse şi servicii de calitate inferioară, care se obţin cu costuri mai mici, dar care le pot aduce profituri mult mai mari, prin manipularea raportului calitate/preţ, în condiţiile unei informări incorecte a consumatorilor cu privire la acesta. Atitudinea de mai sus este efectul faptului că, agenţii economici ştiu totul despre produsele şi serviciile pe care le oferă pe piaţă, în timp ce consumatorii ştiu prea puţine sau, chiar, nu ştiu nimic despre ele, neavând posibilităţi şi mijloace de a le evalua calitatea.

Fisiere in arhiva (1):

  • Agentii Economici si Consumatorii - Actori ai Pietei.doc