Agregate Monetare

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Ca indicatori de măsurare , agregatele monetare trebuie să asigure realizarea unei legături directe şi simple cu deciziile de natură economică. Agregatele monetare sunt mărimi definite de autorităţile monetare care servesc ca suport al politicii monetare şi , în particular , pentru supravegherea creşterii mijloacelor de plată.

Scopul ceretării. Unul din scopurile majore ale analizei monetare îl reprezintă selectarea acelor agregate monetare care să răspundă cel mai bine cerinţelor de reflectare a caracterului şi obiectivelor de politică monetară, adoptată de autoritatea monetară a unei ţări pe o anumită perioadă.

Subiectul cercetat. Formele agregatelor monetare utilizate de BNM, utilizarea agregatelor monetare ca indicatori monetari ce reflectă obiectivele politicii monetare şi structura financiar-bancară.

Metodologia cercetării. Analiza situaţiei monetare,a structurii şi evoluţiei diferitelor componente ale masei monetare, este subordonată proiectării politicii monetare viitoare, marcîndu-se în ultimul timp, o nouă linie de conduită favorabilă aplicării unor metode cantitative de dimensionare şi dirijare a acesteia.

Stuctura referatului. Capitolul I conţine abordări teoretice cu privire la agregatele monetare,concepţii şi noţiuni de bază a agregatelor monetare şi a sintezei monetare. Capitolul II înglobează formele şi metodele de cercetare şi analiză a evoluţiei masei monetare pe parcursul anilor 2006-2007. Referatul fiind încheiat cu concluzii ce rezultă din întregul conţinut.

Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND AGREGATELE MONETARE

1.1 NOŢIUNI GENERALE ALE AGREGATELOR MONETARE

Unul din scopurile majore ale analizei monetare îl reprezinta selectarea acelor agregate monetare care sa corespunda cel mai bine cerintelor de reflectare a caracterului si obiectivelor de politica monetara, adoptata de autoritatea monetara a unei tari pe o anumita perioada.

Deşi agregatele monetare diferă în general de la o ţară la alta în fucţie de condiţiile existente, respectiv de gradul de dezvoltare a pieţii financiare, de conceptele şi politicile care domină scena monetară şi de nevoile practice imediate şi de perspectivă, totuşi, ele au anumite caracteristici comune. Pornind de la aceste aprecieri, specialiştii au grupat agregatele monetare în trei categorii:

a) Moneda primară (bază monetară sau moneda de rezervă). Aceasta reprezintă moneda emisă şi controlată de banca centrală. Se defineşte ca diferenţa dintre total activ şi total pasiv din bilanţul acestei instituţii. Activul băncii centrale reflectă în general,modalităţile prin care aceasta crează moneda, şi anume: prin distribuirea de credite băncilor comerciale, altor instituţii de credit şi tezaurului; prin rescontarea efectelor comerciale şi a celor publice. În ce priveşte, pasivul, acesta exprimă mărimea şi repartizarea pe deţinători a monedei primare (bilete de bancă, monedă divizionară, disponibilităţile în contul tezaurului şi în conturile băncilor creatoare de monedă scripturală etc.)

Modul de definire a agregatelor monetare din acestă grupă cunoaşte mai multe variante în funcţie de concepţia mai cuprinzătoare sau mai restrînsă în ce priveşte moneda primară. Modul diferit de combinare a elementelor din activul şi pasivul bilanţului poate determina unele deosebiri în evaluarea cantităţii de monedă primară, în funcţie de luarea în calcul şi a mijloacelor în decontare, a rezervelor de casă etc. De asemenea, în definirea monedei primare este necesară luarea în considerare şi a rolului creator de monedă îndeplinit, este adevărat în anumite limite, de tezaur.