Cuprins
- Capitolul 1.Noţiuni introductive de teorie. Masa monetară şi agregatele monetare…………………………………………..1
- 1.1 Definirea masei monetare 1
- 1.2 Structura masei monetare 2
- 1.3 Indicatori şi agregate monetare 3
- 1.3.1 Indicatori monetari 3
- 1.3.2 Agregatele monetare 5
- 1.4 Masa monetară în România 10
- Capitolul 2. M1- Masa monetară în sens restrâns 11
- 2.1 Numerarul în circulaţie 11
- 2.1.1.Paritatea între cele douã emisiuni 12
- 2.1.2 Noile bancote.Design 13
- 2.1.3 Elemente de siguranţă multiple 13
- 2.2 Depozitul overnight 16
- Capitolul 3. M2- Masa monetară intermediară 17
- 3.1. Depozitul cu dobândă variabilă 17
- 3.2. Depozit la termen sau certificat de depozit ? 20
- 3.3. Comparaţie pe piaţa românească a depozitelor 21
- Capitolul 4. M3- Masa monetară în sens larg 23
- 4.1 Principalele componente ale M3 24
- 4.2 Principalele contrapartide ale M3 28
- 4.3 Evaluarea generală a condiţiilor de lichiditate din zona Euro 30
- Capitolul 5.Evoluţia agregatelor monetare în perioada martie
- 2006-martie 2007 31
- Bibliografie 37
Extras din referat
1.5 Definirea masei monetare
Masa monetară- reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat, sau ca medie pe o anumită perioadă;
- este un indicator statistic, care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară, după deducerea operaţiunilor duble dintre bănci.
Costin Kiriţescu avansează două definiţii care circulă în legătură cu masa monetară:
1) Masa monetară este o mărime eterogenă constând din suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor (definiţia monetaristă)
2) Masa monetară este agregatul sau agregatele financiare care sunt strâns corelate cu produsul naţional brut sau cu un alt indicator al activităţii economice.
În structura masei monetare se cuprind:
- monedele principale;
- bancnotele şi biletele de tezaur;
- banii divizionari de metal şi hârtie;
- banii de cont.
Privită dintr-o altă structură, masa monetară cuprinde numerarul şi banii scripturali. Aceste două componente au aceleaşi funcţii în activitatea economică şi se pot transforma una în cealaltă. Ponderea cea mai mare în masa monetară o au banii scripturali.
Pentru a determina nivelul masei monetare se iau în considerare mijloacele băneşti existente în conturile clienţilor, plus numerarul în circulaţie, respectiv, elementele din pasivul băncilor comerciale şi cele ale băncii centrale.
1.2 Structura masei monetare
Masa monetară se prezintă ca o mărime eterogenă constând din totalitatea activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor şi pentru plata datoriilor.
Altfel spus, masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată, respectiv de lichiditate, existente la un moment dat în cadrul unei economii.
Generalizând diferitele accepţiuni şi interpretări date masei monetare, sferei sale de cuprindere, majoritatea monetariştilor au apreciat că în structura acesteia pot fi incluse următoarele active:
1. moneda efectivă sau numerarul (bilete de bancă şi monedă divizionară);
2. moneda de cont, respectiv disponibilităţi în conturi curente;
3. depunerile la termen şi în vederea economisirii;
4. alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.
Moneda efectivă
Este solicitată de agenţii economici, nu în calitate de marfă, ci pentru bunurile şi serviciile ce pot fi procurate în schimbul ei.
Moneda efectivă reprezintă, deci, activul cel mai lichid, fiind, totodată, una din componentele importante ale masei monetare.
Moneda de cont (disponibilităţile în conturi curente la vedere). Acelaşi grad de lichiditate îl probează şi disponibilităţile din conturile curente şi asupra cărora pot fi trase cecuri şi efectua plăţi fără preaviz. O sumă depusă în cont poate fi considerată monedă întrucât titularul depozitului respectiv poate să-şi achite datoriile sau să-şi procure bunuri şi servicii cu cecuri trase asupra sa. Aceste disponibilităţi în conturi la vedere au aceleaşi calităţi precum moneda efectivă, putând fi transformate, fără restricţii, una în cealaltă. În practica din ţările dezvoltate, majoritatea tranzacţiilor (peste 90%) se lichidează cu ajutorul cecurilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Agregate Monetare.doc