Agricultura

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Agricultura.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

INTRODUCERE
1.Agricultura Romaniei in perioada postdecembrista
2. Ajustarea structurilor agricole romanesti
3. Raportul comisiei europene in anul 2001
4. Proiecte finantate de banca mondiala
4.1. Proiecte finalizate
4.2. Proiecte in derulare
4.3. Proiecte in pregatire
5. Sistenta financiara in domeniul agriculturii
5.1. ASAL
5.2. SAPARD / PDR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati substantiale de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt favorabile noua, pentru ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile alimentare ale unei populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in prezent. Scaderea productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa, cand de fapt ar trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul agricol, noi il neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai.

Legea nr. 18/1991 si legea 1/2000 reprezinta acte de justete in ceea ce priveste restituirea terenurilor agricole fostilor proprietari. Retrocedarea terenurilor a avut mai multe efecte negative decat pozitive, desi aceasta reprezentau un inceput bun al reformei.; este nevoie si de o politica ferma si coerenta. Datorita faptului ca proprietatea funciara este in prezent foarte faramitata, legea 1/2000 vine sa mareasca aria terenurilor agricole retrocedabile de la 10 la 50 ha.

Pentru a fi eficienta, legea 18 ar fi trebuit sa fie urmata de masuri de stimulare financiara si de sprijinire a asociatiilor de proprietari. Este nevoie de o companie de informare bine condusa care sa convinga taranii de efectele benefice ale asocierii si de asemenea sa-i convinga de necesitatea schimburilor de terenuri intre ei, astfel inat o persoana sa detina toate locurile sale la un loc.

Prin folosirea de catre regimul comunist a termenului de “cooperativa” acestuia i se atribuie defecte pe care nu le are. Este bine stiut ca prin cooperativizarea incheiata in 1962 ce a fost un proces dureros, statul comunist devenea proprietarul terenurilor agricole si al mijloacelor de productie ale taranilor. Datorita rezonantei negative a cuvantului in sine si a lipsei de cunostinte tehnice de organizare si management in agricultura, in Romania post comunista s-a impiedicat dezvoltarea acestei forme de activitate economica. Este foarte necesar un astfel de sistem de organizare cooperatista moderna, de aceea legiuitorul a incercat sa diminueze rezonanta negativa numind-o “asociatie agricola” sau “asociatie cooperatista”.

Costurile productiei agrare nu au o importanta mai mica. Lipsa mecanizarii si modernizarii, preturile ridicate ale ingrasamintelor, semintelor si substantelor chimice necesare conduc producatorul in situatia de a acoperii costuri de productie pe care nu si le permite. Din acest motiv multi dintre producatori au renuntat sa produca pentru piata, preferand sa produca pentru autoconsum.

1. Agricultura Romaniei in perioada postdecembrista

Efectele pe care le-au avut si le au deciziile gresite din perioada de dupa 1990 asupra agriculturii sunt multiple, in conditiile in care agricultura ocupa aproximativ 20% din PIB [1; p. 38 si urm.]. Astfel pierderile suportate de agricultura romaneasca in ultimii ani au drept cauze:

- Distrugerea patrimoniului Cap-urilor (3776 unitati) – 90 miliarde lei

- Atomizarea proprietatii agricole: 40 milioane parcele, 5 milioane proprietari – pierderi anuale de circa 7000 miliarde lei, datorita autoconsumului care se incadreaza intre 80-100%

- Dotarea necorespunzatoare cu utilaje, necultivarea intregii suprafete agricole si intarzierea lucrarilor – au dus la pierderi anuale de 4800 mil.lei

- Deficit de tractoare (exista un tractor la 56 ha) – pierderi 6750 mld lei/an

- Aplicarea incorecta a legii 18/1990 si inperfectiunile legii – au dus la circa un milion de procese in justitie (taxe de 2000 mld. lei)

- Nefolosirea sistemului de irigatii, deteliorarea instalatiilor de pe 2 mil. ha. (se folosesc 113 mii ha - 4,2 % din suprafata amenajata pentru irigat), neaplicarea ierbicidelor si pesticidelor – pierderi de 3 mld. dolari anual

- Abandonarea folosirii tehnologiilor moderne, lucrarilor de eroziune a solului – pierderi de 5250 mld. lei annual

- Consum redus de ingrasaminte chimice (1989-2,7 mil. tone fata de 200-300 mii tone in ultimii ani) – pierderi de 17500 mld. lei

- Defrisari in pomicultura si viticultura de 76 mii ha – pierderi la export de 30 mil. dolari/an

- Sacrificarea de animale (aproximativ 40% fata de anul 1989) – s-a ajuns la importul de carne si excedent de porumb

Au fost scosi din sectorul agricol 15 mii de specialisti cu pregatire superioara, iar rata saraciei in mediul rural a ajuns la 40,5%.

Cauzele prezentate anterior nu sunt nici pe departe singurele probleme ale agriculturii. Lor li se adauga efectele prostului management din cele mai multe IAS-uri sau politica preturilor produselor agricole. Exista de asemenea si efecte deviate ale situatiei dezastruase din agricultura, precum: cresterea analfabetismului (intre 1 si 3,5 mil. persoane, cifrele reale nefiind cunoscute), inmultirea bolilor sociale sau cresterea criminalitatii.

Importul de cereale a crescut in perioada 1990-1993 la un nivel mediu anual de 1,8 mil. tone (comparativ cu media anuala de 0,08 mil. tone in perioada 1987-1989). La acea data era nevoie de importuri pentru a asigura cererea interna marcata de exportul cerealelor din anii ’80 care a contribuit la plata datoriei externe a Ronaniei.

Exportul de cereale a fost nesemnificativ in perioada 1991-1994, dar din anul 1995 a dat semne de revigorare.

Consumul mediu anual pe locuitor la produsele din cereale a crescut, conforn datelor statistice, de la 157,3 kg/locuitor in 1989 la 166,7 kg/locuitor in 1999. Acest consum ridicat se datoreaza in parte interventiei statului asupra preturilor, subventia la paine fiind cea care se remarca dintre toate.

2. Ajustarea structurilor agricole romanesti

Nivelul de dotare tehnica este precar, la noi este de peste 60 ha la tractor, fata de 12,7 ha/tractor cat este media europeana. Acesta si alte cauze au dus la randamente medii la hectar scazute, reprezentand mai putin de 50% fata de principalele tari membre ale UE [2; p. 73].

Agricultutra noastra, cu peste 4 mil. de gospodarii si peste 3 mil. de persoane active, nu asigura hrana necesara pentru 23 mil. locuitori, fata de U.E. unde 7,8 mil. de agricultori produc hrana pentru 350 mil. locuitori si un important surplus pentru export. Romania este in prezent o tara europeana cu cei mai multi agricultori, cca 37% din totalul populatiei active. Acestia reprezinta aproape 40% din numarul agricultorilor existenti in prezent in U.E., unde ponderea populatiei active in agricultura in totalul activilor este de numai 5,3%.

Solutia cresterii performantei societatii comerciale agricole este privatizarea moderna, prin mentinerea fermei mari ca unitate de baza si modernizarea tehnica.

Ajustarea structurilor agricole trebuie sa urmareasca modernizarea exploatatiilor astfel incat sa devenim competitivi pe piata interna si internationala. Rezultatul acestor transformari este pozitiv daca se asigura un grad normal de autosuficienta alimentara si daca se obtin avantaje de pe urma integrarii in UE. Rezultatele financiare oferite de aceasta si de organismele financiare internationale constituie un mare avantaj si trebuie gestionate cu pricepere si folosite pentru modernizarea structurilor agricole [2; p. 112].

Toata lumea stie ca la asocierea Romaniei la Uniunea Europeana, negocierile dosarului agricol au fost cele mai dificile. La ultimele tratative de integrarea a tarii noastre s-a negociat problema pamantului arabil al Romaniei. Astfel, la inceput mai voalat, apoi mai direct ni se spune ca Romania va trebui sa renunte la 2 mil. ha teren arabil, dupa aderarea la UE. Din acest motiv s-au nascut o serie de intrebari, cum ar fi: este posibil ca tara noastra sa renunte la 21,41% din suprafata arabila in conditia in care si asa securitatea alimentara este grav afectata?; In ce zone ale tarii se va putea produce aceasta trecere?

Suntem indreptatiti sa ne punem astfel de intrebari, deoarece statisticile arata ca doi ani la rand nefavorabili pentru agricultura ar avea consecinte dintre cele mai nefaste, nu numai asupra economiei nationale, care si asa se clatina, ci si asupra populatiei tarii, care a inceput sa detina toate recordurile negative ale Europei in materie de sanatate [3; p. 47 si urm.].

Fisiere in arhiva (1):

  • Agricultura.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE