Analiza comparativă a evoluției economiei românești cu cea a țărilor aflate în tranziție avansată

Selectia tarilor aflate in tranzitie avansata care constitue etaloanele utilizate in analiza comparativa a economiei romanesti a tinut seama de urmatoarele criterii:

- statutul de tara candidata la aderarea Uniunea Europeana ;

- nivelul indicelui de dezvoltare umana, superior fata de cel al Romaniei;

- evolutia pozitiva a indicelui de dezvoltare umana, avand ca an de referinta 1990.

Indicele de dezvoltare umana este definit de trei variabile: speranta de viata la nastere, nivelul educatiei si produsul intern brut, evaluat la paritatea puterii de cumparare(PPA).

Orice strategie coerenta a unei tari este structurata pe cele trei coordonate principale ale indicelui de dezvoltare umana.

Din acest punc de vedere, se constata ca, dintre tarile candidate la aderare la Uniunea Europiana, numai cinci tari indeplinesc cumulativ conditiile de a avea valoarea indicelui de dezvoltare umana superior Romaniei in acelasi timp cu o evolutie pozitiva a acestuia in perioada 1990-1998. Aceste tari sunt: Slovenia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Polonnia.

Considerand indicatorul dezvoltarii umane ca o marime de referinta, putem afirma ca la orizontul anilor 2005-2010 obiectivul strategic al Romaniei ar trebui sa fie atingerea unei valori a IDU mai mare de 0,8 care s-o includa in grupul de tari avansate.

Din punct de vedere al dinamicii valorilor produsului intern brut trebue retinute urmatoarele:

- incepand cu anul 1994, numai 2 tari au inregistrat perioade de descrestere a PIB: Cehia si Romania, amandoua in perioada 1997-1999. Diferenta consta in amplitudinea variatiilor negative in perioada 1997-1999: in Cehia de -3,4%, in Romania de -14%.

- indicii de volum ai PIB pe perioada analizata consemneaza faptul ca numai doua tari, Cehia si Romania nu au depasit nivelul PIB din anul 1990.

- in raport cu Uniunea Europiana, o singura tara - Polonia - inregistreazaun indice de volum superior (136,8% fata de 118,4%).

- in perioada 1997-1999, Polonia, Slovenia si Ungaria au inregistrat in fiecare an cresteri superioare ale PIB in raport cu Uniunea Europiana.

Din punct de vedere al procesului de privatizare, Romania nu ocupa o pozitie net defavorabila nici din punct de vedere al valorii indicatorului in anul 1998 si nici din punct de vedere al dinamicii acestui proces. Cele mai ridicate valori ale acestui indicator si ale dinamicii procesului le inregistreaza Cehia, Slovacia si Ungaria.

Dezvoltarea industriala mondiala a cunoscut importante schimbari in ultimul deceniu, schimbari generate de efectele globalizarii pietelor.

Cresterea investitiilor internationale, liberalizarea comertului, dezvoltarea sectoruluii privat, imbunatatirea transporturilor si comunicatiilor, eficientizarea metodelor de productie si aparitia unor noi tehnologiisi sectoare care valorifica superior resursele umane au contribuit la consolidarea legaturii intre dinamica produsului intern brut si a productie industriale.

Analiza comparativa evidentiaza cu claritate faptul ca, din punct de vedere al productiei industriale, Romania a parcurs o traectorie divergenta fata de toate tarile analizate, inregistrand cea mai devantajoasa situatie, cu un indice de volumde numai 54% in raport cu 1990.

Exolicatia acestei situatii consta in rigidutatea structurala a industrieiprelucratoare romanesti, determinata de neluarea in considerare a semnalelor clare pe piata, de absenta unor politiciindustriale specifice acestor semnale.

Din perspectiva comertului exterior, Romania inregistreaza valorile cele mai reduse ale indicelor de volum atat la exporturi, cat si la importuri. Ponderea exporturilor romanesti in exportul mondial de bunuri a scazut semnificativ in perioada 1990-1998.

Rigiditatea structurala a industriei prelucratoare si, pe cale de consecinta, a ofertei de export si intarzierea in dezvoltarea serviciilor constituie cauze esentiale ale ramanerii in urma a Romaniei in raport cu tarile aflate in tranzitie avansata.

Inflatia constitue unul din principalele puncte critice ale Romaniei in raport cu tarile in tranzitie avansata. Romania este singura tara care, dupa anul 1995, a inregistrat o hiper inflatie (154,8% din anul 1997). Cu unele exceptii (Cehia - 1998, Slovacia - 1998 si 1999), grupul de tari analizate se caracterizeaza printr-o reducere constanta a ratei inflatiei incepand cu anul 1995. Pe de alta parte cu exceptia Romaniei, nici una din aceste tari nu a avut, incepand cu anul 1995, o rata medie anualaa inflatiei mai mare de 30 %.

Pe ansamblul perioadei 1990 - 1999, indicele de volum al crestrilor preturilor este in Romania cu un ordin de marime superior fata de tara cu situatia cea mai defavorabila (Slovenia).

In raport cu grupul de tari analizate, Romania are o medie anuala a ratei somajului relativ redusa. In anul 1999, atat Cehia, cat si Romania, tarile cu cea mai redusa medie anuala a somajului dupa anul 1990consemneaza cresteri spectaculoase (Cehia- 9,4 %;Romania – 11,5%), ambele avand alaturi de Slovacia aceleasi carecteristici de crestere continua in perioada 1997 – 1999.

Pe ansamblul perioadei, Romania are o medie anuala a soldului bugetului de stat in PIB inferioara Slovaciei si Ungariei. Lipsa surselor de finantare a deficitului bugetar constitue un punct critic al economiei romanesti, contribuind la sustinerea precara a componentelor educationale si de sanatate a indecelui de dezvoltare umana.

Din punct de vedere al formarii produsului intern brut, specificitatea Romaniei consta in ponderea valorii adaugate a agriculturii si silviculturii,net superioara tuturor celorlalte tari, iar din punct devedere al utilizarii produsului intern brut, spicificitatea Romaniei consta simultan in cea mai mare pondere a consumului final si a celei mai reduse ponderi a formarii brute de capital fix dintre toate tarile analizate. Explicatia consta in nivelul de trai semnificativ mai redus al Romaniei in raport cu celelalte tari, coroborat cu nivelul redus de atractivitate referitor la investitiile straine.