Analiza Comparativa a Structurii Ocuparii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza Comparativa a Structurii Ocuparii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

INTRODUCERE.pg.3
1. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA .pg.4
2. ANALIZA COMPARATIVA A STRUCTURII OCUPARII .pg.6
2.1. ANALIZA COMPARATIVA A OCUPARII FORTEI DE MUNCA PE SECTOARE DE ACTIVITATE.pg.6
2.2. ANALIZA COMPARATIVA A OCUPARII FORTEI DE MUNCA IN FUNCTIE DE TIMPUL LUCRAT.pg.9
2.3. ANALIZA COMPARATIVA A OCUPARII FORTEI DE MUNCA IN FUNCTIE DE STATUTUL PROFESIONAL.pg.14
CUPRINS. .pg.19
BIBLIOGRAFIE .pg.20

Extras din document

INTRODUCERE

Lucrarea propune analiza ocuparii fortei de munca romanesti in comparatie cu tarile europene. Studiul contextului european permite o mai buna intelegere a pietei muncii romanesti.

Realizarea performanţelor în utilizarea resurselor de muncă, sunt condiţionate de caracteristicile modelului de ocupare a forţei de muncă. Modelul de ocupare reflectă relaţiile pe intervale de timp relativ îndelungate, referitor la alocarea, realocarea, remunerarea, asigurarea protecţiei sociale şi reconversia forţei de muncă.

Modelul de ocupare a forţei de muncă este rezultatul influenţei concomitente a factorilor de natură instituţională, tehnologică şi demografică.

Elemente structurale vizate:

- sectoare de activitate;

- statut profesional;

- timpul lucrat.

A.Ocuparea pe sectoare de activitate

Este una dintre cele mai importante şi relevante însuşiri specifice ale modelului general de ocupare a forţei de muncă. În cadrul analizei structurii sectoriale a ocupării forţei de muncă pot fi identificate o serie de trăsături definitorii ale economiei naţionale din fiecare ţară, printre care:

- stadiul istoric de dezvoltare economico-socială a unei ţări

- nivelul eficienţei folosirii forţei de muncă în cele trei sectoare economice şi la nivelul ţărilor

B.Statut professional

Este o altă caracteristică specifică modelului general de ocupare şi în acelaşi timp un criteriu de apreciere a proceselor şi tendinţelor ce se manifestă pe piaţa forţei de muncă.

Statistica romaneasca distinge urmatoarele categorii de persoane grupate dupa statutul professional: salariat; patron; lucrător pe cont propriu; lucrător familial neremunerat; membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole

C.Timpul lucrat

O altă însuşire indispensabilă cunoaşterii şi caracterizării modelului general de ocupare a forţei de muncă o reprezintă durata muncii prestate.

Aprecierea corectă a tendinţelor şi proceselor din sfera ocupării nu este posibilă fără analiza ocupării cu timp parţial. Ocuparea cu timp parţial se referă la persoanele care lucrează mai puţine ore decât timpul complet.

1. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Uniunea Europeană constituie un cadru destinat să faciliteze statelor membre realizarea obiectivelor de politică internă şi externă, cu respectarea şi aplicarea consecventă a unor principii fundamentale comune, pe care România şi le asumă în totalitate: principiul statului de drept şi al respectării legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uniform şi asigurarea protecţiei drepturilor derivând din reglementările comunitare;

- principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - normă juridică având

valoare universală;

- principiul statului-social;

- principiul pluralismului cultural;

- principiul subsidiarităţii.

Procesul integrării României în Uniunea Europeană trebuie să se structureze pornind de la premizele statuate la Consiliul European de la Copenhaga din 1993 drept criterii preliminare pentru dobândirea calităţii de membru al UE aşa numitele criterii politice, economice, monetare, dar şi existenţa unei administraţii naţionale capabilă să gestioneze calitatea de membru U.E., revăzut la Consiliul European de la Madrid, 1995. De-a lungul timpului arhitectura U.E. a

devenit tot mai complexă, au fost create noi instituţii, noi instrumente pentru atingerea biectivelor mereu mai provocatoare pentru statele membre, dar desigur în favoarea cetăţenilor săi.

Politica de ocupare a U.E. este parte integrantă din ansamblul de politici complementare care au evoluat continuu odată cu modelele de dezvoltare socioeconomică.

Tratatul de la Roma din anul 1957 avea poate primele prevederi privind libertatea de mişcare

a muncitorilor, egalitatea privind plata drepturilor salariale, iar dintre instrumentele create, Fondul European Social este primul care îşi propune să ofere sprijin pentru realizarea politicii sociale şi de ocupare a forţei de muncă. Putem observa cum evoluţia dezvoltării statelor membre a parcurs mai multe etape de maturizare a conceptelor şi modelelor până la

crearea modelului numit model social european.

Politica de ocupare a forţei de muncă acoperă domenii vaste, dar strâns legate cu cele conexe. Dintre aceste domenii se pot menţiona: legislaţia muncii şi condiţiile de lucru, egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, protecţia socială, protecţia muncii, eliminarea excluderii sociale şi lupta împotriva discriminării, crearea unui sistem de dialog social funcţional atât la nivel de întreprindere, de ramură, naţional, cât şi comunitar, care să asigure consultarea partenerilor sociali în luarea celor mai importante decizii economico-sociale.

Gradul de compatibilitate a legislaţiei române cu acquis-ul comunitar este determinat ca raport între suma actelor normative române care transpun acquisul.

Cele opt domenii majore sunt transpuse aproximativ total şi compatibilizate în legislaţia omânească, urmărindu-se continuu acest process curprins în armonograma prezentă pe site-ul Ministerului Integrării Europene (www.mie.ro).

Aprecierea gradului de concordanţă a legislaţiei române cu acquis-ul transpus se poate face atât pentru fi ecare subcapitol, cât şi pe ansamblu, prin compararea celor doi coefi cienţi şi anume coefi cientul gradului de transpunere şi coefi cientul gradului de concordanţă.

Ocuparea forţei de muncă a fost considerată ca obiectiv prioritar, facându-se eforturi pentru adaptarea sistemului românesc pentru punerea în aplicare a Strategiei Europene de Ocupare a Forţei de Muncă. În acest sens, în anul 2001, a fost întocmit primul Plan de Acţiune în domeniul ocupării forţei de muncă (PNAO) însoţit de Programul pentru stimularea ocupării forţei

de muncă şi reducerea şomajului, care transpune Rezoluţia nr. 99/312/CE privind liniile directoare în domeniul ocupării.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Comparativa a Structurii Ocuparii.doc

Alte informatii

Univ. Petru Maior Tg-mures Facultatea de stiinte economice juridice si administrative Spec. Master MRU