Analiza Comparativă între Două Țări Europene din Punct de Vedere fizico-economico-geografic

Anul aderării la UE: 1995; Capitala: Viena; Suprafaţa totală: 83 870 km²; Populaţia: 8,3 milioane; Moneda: face parte din zona euro din 1999 (€); Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 1995.

1.1. Caracteristici fizico- geografice Aşezare geografică Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia. Austria este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării). Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V). Relief Ţară muntoasă, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acopera aproape ¾ din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei este puternic framantat, fiind dominat de sirurile si masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in care se bifurca Alpii rasariteni au structuri si infatisari diferite:

1. lantul nordic este alcatuit din roci calcaroase si dolomite, cel sudic din roci cristaline, gneis, granit si sisturi cristaline.

2. lantul sudic denumit si Alpii Centrali- datorita pozitiei sale in economia generala a Alpilor, are forme mai putin ascutite, in ciuda inaltimilor sale mai mari.

In Vorarlberg cele doua lanturi se innoada, fiind despartite doar prin valea ingusta a raului Aflentz. Landul Vorarlberg este dominat de doua masive aflate la sud, de Alpii Centrali, prin marele ax longitudinal alcatuit de vaile Inn- Salzach- Enns- Salza. Catena Alpilor Centrali, sectionata de catre cursurile de apa in numeroase masive, se intinde pe o distanta de 400 km, depasind adeseori chiar si 3500km, spre deosebire de Alpii calcarosi care nu se ridica nici pana la 3000m.

Austria este o ţară alpină, cu o alt. medie de l000 m. Cca 70% din teritoriu este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai păstrează gheţari. Aceştia se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudi¬nale adânci (ale cursurilor de apă: Inn, Enns, Mur, Drava). Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu altitudinea de 305-6l0 m. În Nordul Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene. Extremul estic este un teren jos, care întâlneşte câmpia ungară. Austria isi imparte apele intre doua bazine: al Dunarii si al Rinului. Cursurile principale de apa au sapat vaile longitudinale, de-a lungul carora se intind magistralele rutiere si feroviare, respectiv Dunarea in primul rand, apoi sistemul Inn- Salzach- Enns- Salza; sistemul Mur- Murz si Drava. Toate cursurile de apa ale Austriei au ape bogate si diferente de nivel mari, reprezentand impreuna cu lacurile, o insemnata rezerva de -carbune-. Vaile longitudinale si principalii afluenti ai Dunarii sunt in dreapta ei si reprezinta inca un punct de atractie al tarii. Majoritatea raurilor care se unesc cu Dunarea sunt ape de munte bogate in resurse hidroenergetice, unele Inn, Salzach, Enns si Drava au cu deosebire valea larga cu terase ample, cultivate si populate. Lacurile, prin adancimea si forma alungita tradeaza la cele mai multe ori originea lor glaciara. Cel mai mare lac este Attersee, iar cel mai adanc – Traunse, se afla in Salzkammergut. Apa unor lacuri ca Traunsee, Achensee si Gosausee este folosita ca sursa de energie electrica.

Ghetarii- aceasta masa de apa solida reprezinta in Alpii Austriei, peste limita zapezilor eterne o suprafata destul de importanta. In grupa Otzhal ghetarii ocupa 15% din suprafata. Clima Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a Europei centrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este amendat de o serie de factori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie retinute in primul rand: fenomenul obisnuit al zonalitatii climatice verticale, al expozitiei pantelor, al vanturilor locale- briza de munte si Fohnul.

Clima este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate, iarna îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (2l˚C). Temp. medie anuală: -3˚C iarna, l8˚C vara.

Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an).

Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine, crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente. Fauna şi vegetaţia Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, circa 2/5 din suprafata tarii, cu specii caracteristice Europei Centrale, se adauga pajisti alpine in zona montana inalta si vegetatie de stepa in campie.

Fauna specifica asociatiilor vegetale respective. Se gasesc numeroase zone ocrotite.

Geografie – notă: Austria este o ţară fără ieşire la mare; cu o locaţie strategică la intersecţia drumurilor Europei centrale cu multe văi şi pasaje uşor de traversat ale munţilor Alpi; fluviul Dunărea este cea mai importantă apă curgătoare; populaţia este concentrată în mare parte în câmpiile din est datorită unor condiţii mai prielnice faţă de zonele cu pante abrupte, soluri sărace şi temperaturi scăzute din restul teritoriului.