Analiza Consumului Personal in Romania, Inclinatia spre Consum

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza Consumului Personal in Romania, Inclinatia spre Consum.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Diana Maghear

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Aspecte teoretice privind consumul

Consumul reprezintă un act de distrugere a bunurilor, sau a serviciilor. Consumul se împarte în două tipuri : consum final care reprezintă utilizarea de bunuri şi servicii aflate în stadiul final de producţie, în vederea satisfacerii directe a cerinţelor indivizilor şi în consum intermediar care reprezintă utilizarea bunurilor sau serviciilor marfă, care sunt distruse într-un proces de producţie, în vederea creării altor bunuri respectiv servicii.

În funcţie de anumite criterii, consumul personal are mai multe forme: consum material (produse materiale: alimentare-nealimentare), consum nematerial (servicii), după durata consumului (consum propriu zis – de folosinţă curentă- şi consum de bunuri de folosinţă îndelungată).

Indicatorul care reflectă nivelul mediu al consumului de bunuri materiale şi servicii este cosnumul pe locuitor. Acesta se determina prin raportarea consumului total, pe grupe de produse şi produse principale, dintr-o anumită perioadă, la numărul mediu al populaţiei unei ţări.

Mărimea consumului de bunuri materiale şi servicii pe individ, sociogrupuri şi pe totalul populaţiei se exprimă prin costul vieţii. Nivelul costului vieţii depinde de mărimea cheltuielilor curente efectuate într-un an, pentru procurarea de bunuri alimentare, nealimentare şi servicii necesare consumului populaţiei.

Mărimea cheltuielilor curente depinde de :

- cantităţile de bunuri materiale şi servicii achiziţionate (q)

- nivelul preţurilor şi tarifelor practicate pentru aceste bunuri economice (p)

Evoluţia costului vieţii se exprimă prin indicele costului vieţii (ICW), care evidentiază modificarea medie a preţurilor bunurilor materiale şi tarifelor la serviciile utilizate de populaţie :

ICW = q1 x p0

Dacă indicele costului vieţii este în scădere, creşte nivelul de trai, iar dacă indicele costului vieţii este în creştere, nivelul de trai scade.

Pentru cunoaşterea costului vieţii, a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai se utilizează bugetele de familie. Bugetul de familie reprezintă un sistem de evidenţă prin care se înregistrează sistematic şi cronologic (pe un an) veniturile după natura lor (din muncă, din surse bugetare), iar cheltuielile de consum după destinaţia lor : hrană, îmbrăcăminte, locuinţă.

Mărimea cheltuielilor destinate consumului personal depinde de o serie de factori obiectivi şi subiectivi.

Factorii obiectivi sunt :

a. nivelul şi dinamica salariului, ale veniturilor;

b. modificările neprevăzute care afectează preţul diferitelor elemente de capital fix şi capital circulant;

c. modificarea aşteptărilor în ceea ce priveşte raportul dintre cheltuielile de consum prezente şi viitoare;

d. modificarea politicii fiscale antrenează înclinaţia spre consum.

Factorii subiectivi sunt :

a. dorinţa oamenilor de a crea o rezervă bănească pentru situaţii neprevăzute;

b. constituirea de rezerve băneşti pentru asigurarea bătrâneţii;

c. dorinţa de a obţine dobânzi sau alte avantaje prin participarea la unele acţiuni (proiecte de afaceri);

d. instinctul oamenilor de ridicare a standardului de viaţă;

e. senzaţia de independenţă şi de libertate de mişcare pe seama existentei unei sume bănesti mari economisite;

f. dorinţa de a lăsa avere moştenitorilor;

g. manifestarea la unele persoane a zgârceniei, concretizată în diminuarea cheltuielilor de consum curent.

Consumul personal în Romania comunistă însumarea efectelor scăderilor de venituri nominale cu cele ale măsurilor ce au afectat şi puterea de cumpărare a acestora a dus la o reducere drastică a consumului. Astfel, s-au luat măsuri de livrare exclusiv la export a unei largi game de mărfuri alimentare şi nealimentare. Populaţia începuse să creadă că multe sortimente de mărfuri, care, până la un anumit moment, se găseau în orice magazine, nu s-ar mai fi produs în ţară. Sortimentul acestor mărfuri prohibite consumului intern s-a lărgit necontenit, astfel o însuşire a lui devine imposibilă. Este suficient să arătăm că el cuprindea o mare varietate de produse industriale şi alimentare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Consumului Personal in Romania, Inclinatia spre Consum.doc

Alte informatii

Facultatea de Stiinte Economice - Oradea