Analiza Convergenței Reale a Economiei Românești cu UE

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 5 în total

Cuvinte : 1281

Mărime: 35.09KB (arhivat)

Publicat de: Ecaterina Z.

Puncte necesare: 6

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Extras din referat

Ce înseamnă convergența reală?

Prin convergență reală se înțelege convergența standardelor de viață sau a PIB real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro. Convergența reală creează premisele sustenabilității convergenței nominale prin reducerea expunerii economiei la șocuri asimetrice și prin limitarea diferențelor în procesul de transmitere a șocurilor simetrice

Dinamica PIB-ului per capita în România - evoluție-

Produsul intern brut este o măsură a bunăstării obiective. Motivele pentru care PIB-un este folosit ca măsură a bunăstării umane sunt : transparența- este un instrument greu de manevrat fiind rezultatul unor procese de piață deschise; ușurinta calculării volumului de bunuri și servicii pe o anumită perioadă de timp în interiorul unei țări. Printr-o singură cifră se evaluează bunăstarea unei țări,prin consumul direct al poporului. Mai exact,pune în evidență utilitatea marginală pentru consumatori prin intermediul valorilor bunurilor și serviciilor.

Convergența reală rapidă a fost susținută de un mediu global benign și de intrări de capital străin în regiune, combinate cu așteptări optimiste cu privire la perspectivele de creștere în cadrul UE extinsă.

Cu toate acestea, compoziția creșterii PIB a diferit considerabil în economiile CEE10 în perioada anterioară crizei. În Marea Baltică, precum și în Polonia, România și Bulgaria, creșterea PIB-ului a fost determinată prin creșterea cererii interne, deoarece boom-urile de credit au alimentat consumul intern și investițiile.

România este o economie relativ mare, dar și a doua cea mai săracă CEE. Încă este foarte dependentă de agricultură: ponderea sectorului respectiv în PIB-ul românesc și, mai ales, în ocuparea forței de muncă este cea mai mare din UE. Totuși, similar cu celelalte țări CEE, industria (și în special producția) joacă un rol crucial în economie. Regimul cursului de schimb variabil nu a împiedicat economia română să crească dezechilibre înainte de criza financiară globală. O oprire bruscă a fluxului de capital a obligat autoritățile române să solicite asistență internațională și trei programe consecutive UE / FMI / Banca Mondială (din 2009, 2011 și 2013) au contribuit la restabilirea sustenabilității externe.

Cu toate acestea, sectorul bancar din România continuă să ducă consecințele avântului creditului anterior: ponderea încă ridicată a creditelor neperformante continuă să împiedice creșterea economică