Analiza Diagnostic a Turismului in Judetul Dolj

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza Diagnostic a Turismului in Judetul Dolj.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Economie, Turism

Extras din document

Geografia si organizarea administrativ teritoriala

Dolj este un judeţ în regiunea Oltenia din România, aflat în regiunea cea mai mănoasă şi roditoare a Câmpiei Dunării şi a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiţii de climă şi mai ales sol, dintre cele mai prielnice.

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului mun¬tos carpato-balcanic, determină, în ansam¬blu, o climă mai caldă decât în partea cen¬trală şi nordică a ţării şi un continentalism mai moderat decât în jumătatea sa estică.

Teritoriul judeţului Dolj se întinde între 43o43' şi 44o42' latitudine nordică şi respectiv 22o50' şi 24o16' longitudine es¬tică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal.

Teritoriul judeţului are o întindere de 7414 km2, ceea ce înseamnă 3,1% din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ – teritoriale ale ţării, făcând parte din grupa celor 9 judeţe a căror suprafaţă depăşeşte 7000 km2. Din punct de vedere administrativ, judeţul Dolj este format din 3 municipii, 104 comune şi 378 sate.

Temperatura medie anuală a fost în 2008 de 12,7oC, media lunară cea mai scăzută s-a înregistrat în luna ianuarie (-2,5oC), iar cea mai ridicată în luna august (+24,7oC).

Reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre, care curge prin partea de sud – vest şi sud a judeţului pe o distanţă de aproximativ 150 km (între Cetate şi Dăbuleni), având două porturi (Calafat şi Bechet) pe teritoriul acestuia, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţă de 154 km, de lacuri şi iazuri (Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Ciuperceni etc).

Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului marii. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaza perfect în categoria judeţelor dunărene.

Populatia judetului Dolj

Populaţia judeţului Dolj la 1 iulie 2008 a fost de 708504 locuitori, cu 12050 persoane mai puţin decât la 1 iulie 2004. Densitatea populaţiei a scăzut în acest interval de la 97,2 locuitori/km2 în anul 2004, la 95,6 locuitori/km2 în anul 2008. Faţă de 1990, anul cu nivelul populaţiei cel mai ridicat, scăderea a fost de 67657 locuitori.

Structura pe vârste a populaţiei judeţului Dolj consemnează mutaţii semnificative care reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică, determinat de creşterea numărului populaţiei adulte şi vârstnice, concomitent cu scăderea numărului şi proporţiei populaţiei tinere. În totalul populaţiei, ponderea populaţiei cuprinsă între 0 - 14 ani în anul 2008 a fost de 14,3% (15,6% în anul 2004), cea între 15 – 59 ani de 63,5% (62,4% în anul 2004) şi cea a populaţiei în vârstă de 60 ani şi peste de 22,2% (22,0% în anul 2004).

Numărul persoanelor ocupate în anul 2008 a fost de 276,6 mii persoane (din care 127,0 mii personane femei), în creştere faţă de anul 2004 cu 12,8 mii persoane.

Pe ramuri de activitate, în anul 2008, ponderi mai însemnate au înregistrat următoarele ramuri: agricultură, silvicultură şi pescuit (38,7%), industrie (18,0%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (13,5%),construcţii (6,6%), învăţământ (5,1%), sănătate şi asistenţă socială (4,7%).

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 2008, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională, a fost de 24310 persoane (faţă de 16176 persoane în anul 2004), reprezentând 8,1% din populaţia activă civilă. În anul 2008 faţă de anul 2004 numărul şomerilor a înregistrat o creştere cu 8134 persoane (+50,3%).

Informatii Turistice

Parte a vechii Oltenii, judetul Dolj detine 3,1 % din suprafata Romaniei si se situeaza pe locul patru in privinta populatiei. Craiova este resedinta judetului. O mare parte din teritoriul judetului este campie traversata de sapte rauri si de Dunare si cu lacul Bistret la sud (1.867 ha).

Numele acestui judet este dat de raul Jiu, care traverseaza judetul de la nord la sud, Dolj inseamna "pamantul Jiului de Jos". Prima sa atestare documentara dateaza din 1444, sub numele de regiunea Balta din Campia Dunarii.

In judetul Dolj s-au nascut sau au trait multi politicieni, oameni de stiinta si personallitati ale culturii romane, cum ar fi: Voievodul Mihai Viteazul, care a unit pentru prima data cele trei pamanturi romanesti, marii revolutionari Tudor Vladimirescu si Nicolae Balcescu; pictorii Theodor Aman, Constantin Lecca si Ion Tuculescu si sculptorii Gheorghe Anghel; Constantin Brancusi care, tot aici, a inceput tema "Zborul spre infinit", matematicianul Gheorghe Titeica, inventorul Gogu Constantinescu; scriitorii Traian Demetrescu, Alexandru Macedonski, Elena Farago si diplomatul de talie mondiala Nicolae Titulescu.

Potentialul turistic al judetului consta in valoarea si varietatea istoriei traditionale si moderne, monumentele culturale si de arta, nemumaratele monumente ale naturii, rezervatii, locuri de vanatoare, peisaje pitoresti, flora si fauna bogate.

Acest judet se gaseste la intersectia catorva dintre drumurile nationale si a rutelor turistice internationale. De asemenea, numeroase sosele si cai ferate fac posibil accesul spre numeroase zone pitoresti cum ar fi Portile de Fier sau judetele Valcea si Gorj, cat si spre Muntii Parang, la nord, si spre Dunare, la sud. Pe calea ferata Bucuresti - Craiova - Timisoara - Jimbolia face legatura cu Serbia prin punctul de frontiera Portile de Fier si Stomora - Moravila, iar prin Calafat si Bechet legatura cu Bulgaria. In apropierea oraselor se gasesc zone pitoresti si interesante.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Diagnostic a Turismului in Judetul Dolj.doc