Analiza Evolutiei Sectorului Tertiar in Romania

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Analiza Evolutiei Sectorului Tertiar in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maria Ioncica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Analiza evolutiei sectorului tertiar în România

În prezent asistam la nivel global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe preponderenta activitatilor tertiare în crearea avutiei natiunilor, pe o dezvoltare masiva a tehnologiilor informationale, a sistemelor de comunicare, al inovatiilor.

O privire de ansamblu asupra diferitelor sectoare ale activitatii economice contemporane ne conduce la constatarea ca serviciile de toate genurile reprezinta partea esentiala a sistemelor de productie si de utilizare a produselor. Pentru orice produs achizitionat, fie ca este vorba de un automobil, un computer sau de un covor, costurile propriu-zise de productie sau de fabricatie sunt de cele mai multe ori inferioare pragului de 20-30% din pretul final al acestor produse, o pondere de 70-80% revenind costurilor aferente punerii în functiune a sistemului complex de servicii ce intervin pana la consummator. Astfel, serviciile devin indispensabile în procesul de realizare a produselor de baza. Premisa cresterii sustinute a activitatilor de servicii, atât în interiorul sectorului traditional de servicii, cât si în cadrul celorlalte sectoare economice se regaseste în însasi evolutia tehnologica, economica si sociala contemporana. Dat fiind faptul ca traim în era computerelor si a telecomunicatiilor, informatia ca atare a devenit element de sustinere a numeroase activitati de servicii.Economia serviciilor este o realitate în tarile dezvoltate, caracterizându-se prin aceea ca sectoare ale serviciilor (precum sectorul serviciilor financiare, asigurarile, transporturile, telecomunicatiile, serviciile de întretinere si reparatii etc.) se dezvolta în mod nelimitat, iar majoritatea activitatilor desfasurate în cadrul agriculturii si a industriei prelucratoare sunt potentate de activitati de servicii.

Dupa ce rolul serviciilor a fost, pentru o perioada lunga de timp, puternic contestat, acestea fiind asociate în mod empiric, cu simple activitati neproductive si restrânse ca dimensiuni cantitative, în ultimele trei decenii acest mod de abordare s-a modificat semnificativ, importanta sectorului de servicii începând sa fie tot mai mult recunoscuta, acesta substituindu-se din ce în ce mai mult industriei în calitate de motor al cresterii economice în cadrul economiilor nationale.

Dupa neglijarea pentru aproape 50 de ani  în timpul dictaturii comuniste -a dimensiunii serviciilor în contextul dezvoltarii economice, România se confrunta în prezent cu realitatea expansiunii activitatilor de servicii -atât pe plan extern, cât si pe plan intern  în cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice moderne. În cadrul acestui nou model de dezvoltare economica, sectorul serviciilor va ocupa în timp, un loc predominant.

Trebuie sa mentionam ca, însusi sistemul economic excesiv centralizat care a dominat pâna în anul 1990 în România, nu a permis promovarea dezvoltarii serviciilor. Inexistenta proprietatii private, mediul neconcurential, puternicele pozitii de monopol detinute de întreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial, izolarea fata de pietele internationale reprezinta doar câteva dintre cauzele subdezvoltarii sectorului tertiar - respectiv a îngradirii posibilitatilor de dezvoltare a acestuia Bazându-ne pe aceste considerente, putem aprecia ca România a debutat în perioada de tranzitie cu un grav dezavantaj determinat de subdezvoltarea sectorului sau de servicii si, implicit, de pozitia inferioara fata de celelalte tari europene aflate în curs de tranzitie Datele statistice disponibile sunt deosebit de sugestive în acest sens, evidentiind nu numai decalajul semnificativ existent între structura macroeconomica a României si cea a tarilor dezvoltate, ci si ramânerea în urma a tarii noastre în raport cu celelalte tari europene în curs de dezvoltare.Pentru a explica aceasta stare de fapt, consideram ca urmatorii factori au avut un rol semnificativ în producerea decalajului notabil existent în privinta nivelului de dezvoltare dintre România si celelalte tari europene:

1. mentinerea pentru o perioada mult mai îndelungata de timp a economiei centralizate si a dictaturii politice, în România, comparativ cu celelalte economii europene în tranzitie;

2. manifestarea mult mai pregnanta a lipsei de spirit antreprenorial si de capacitati manageriale, în raport cu tarile foste socialiste;

3. absenta încercarilor anterioare de implementare a reformei în economia nationala.

Pentru evaluarea dimensiunilor sectorului de servicii, la nivel macroeconomic, sunt utilizati o serie de indicatori care exprima atât marimea si ponderea resurselor atrase în acest sector, cât si volumul si contributia efectelor produse de activitatile de servicii la propulsarea economica si sociala de ansamblu.

Prin intermediul unei analize pertinente a dimensiunilor si interdependentelor sectorului de servicii în economia si societatea româneasca, se poate evalua stadiul actual al realizarilor acestui sector si se pot formula strategii eficiente pentru dezvoltarea lui de perspectiva.

Tinând cont de contributia notabila a factorului uman la productia serviciilor, unul dintre cei mai sugestivi indicatori de evaluare a dimensiunilor sectorului tertiar este reprezentat de ponderea populatiei ocupate în acest sector în totalul populatiei active a României.

Populatia ocupata în cele trei sectoare ale economiei nationale este prezentata în tabelul

urmator:

Populatia ocupata la nivelul economiei nationale în perioada 2000-2004

1) Date provizorii

Sursa: Anuarul Statistic al României, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Se obesrva o scadere continua a populatiei ocupate în toata economia nationala pâna în anul 2004, datorita scaderilor înregistrate în sectorul primar. Însa în sectorul tertiar populatia ocupata înregistreaza o evolutie ascendenta. Datele statistice releva o crestere a importantei relative a sectorului de servicii în context national, în perioada 1965  1990, concretizata în tendinta de scadere a ponderii populatiei ocupate în sectorul primar în favoarea sectorului secundar si tertiar .Desi în ultimii ani ponderea populatiei ocupate în agricultura s-a redus (cu 5,3% între 2000-2003), aceasta continua sa fie de peste 7 ori mai mare decât media UE. Întrucât ponderea fortei de munca ocupata în agricultura este foarte ridicata, nu numai în raport cu tarile dezvoltate ci si fata de celelalte tari din Europa aflate în tranzitie, putem aprecia ca aceasta tendinta anacronica plaseaza România într-o pozitie unica, reprezentând o exceptie.

Structura populatiei ocupate în economia nationala este prezentata în urmatorul tabel:

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Evolutiei Sectorului Tertiar in Romania.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT