Analiza Evolutiei Sistemului Bancar in Perioada Postdecembrista

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza Evolutiei Sistemului Bancar in Perioada Postdecembrista.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cozan Marius

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Aceasta lucrare prezinta evolutia sistemuli bancar din Romania in perioada post decembrista facand referire la piata monetara si piata valutara, reforme ale sistemului bancar si procesul continuu al sistemului bancar Romanesc.

Cuvinte cheie: ciclul stop-go, reforme, guvern , piata valutara, piata monetara, imagine de ansamblu.

Introducere

În 1990 s-a realizat constructia unui sistem bancar specific economiei de piaţa. S-a pornit de la un sistem monobanca si s-a ajuns la un sistem dezvoltat si diversificat. În perioada 1990-1998 sistemul bancar s-a dezvoltat, numarul bancilor comerciale crescand de la 6 banci existente la data promulgarii Legii nr.33/1991 la peste 40 de banci in prezent.

Determinarea actului naţionalizarii pana la sfarsitul anului 1989, in Romania nu au existat decat banci cu capital de stat.

În perioada de după evenimentele din decembrie 1989, odata cu aparitia si dezvoltarea sectorului privat bancar, au fost înfiintate o serie de banci comerciale cu capital privat, mixt si/sau de stat, precum si cu participare de capital strain, iar Banca Nationala a Romaniei a revenit la statutul sau initial, de banca centrala si de emisiune, adoptandu-se obiectul de activitate in acest sens si in contextul economiei de piata.

Mostenirea

Principala problema cu care se confruntă România este mostenirea ciclului stop-go al reformei In trecut, s-au înregistrat progrese macroeconomice în mai multe rânduri, nu aşa de accentuate, dar procesul era început. Aceste reforme macroeconomice nu au fost însă sprijinte de reforme structurale la un nivel şi la o intensitate adecvata. Ca urmare, creşterea economică a incetinit si a scazut din nou. Avem de-a face cu o curbă de evoluţie in zig-zag care s-a repetat pe parcursul a sapte ani. Dilema cu care s-a confruntat guvernul şi defapt toţi factorii de decizie din acastă ţară in domeniul dezvoltarii a fost cum să intrerupa acest ciclu. Cu alte cuvinte, cum să obţină angajamentul pentru infaptuirea reformei şi cum să continue implementarea ei.

Inceputul reformei si rolul guvernului

Au existat şi în guvernele anterioare oameni care s-au gândit la o reformă profundă. Chiar domnul Guvernator Isărescu este un exemplu in acest sens, in calitatea sa de guvernator al băncii centrale pentru o perioada lunga si de fost prim-ministru. Domnia sa a condus guvernul într-un an în care situatia era foarte critică, anul 2000, în care însa in pofida previzinilor extrem de pesimiste s-a înregistrat pentru prima oara o rată pozitivă de crestere economica dupa trei ani de scădere. Schimbarea tendintei în ceea ce priveste creşterea economică a fost foarte importantă având in vedere că s-a produc într-un an electoral.

Totusi, România s-a confruntat în repetate rânduri cu un neajuns major-un guvern reprezentând o coaliţie fragmentată. În aceste conditii devergentele de opinii şi conflictele pot aparea mai degraba din motive de politică de partid decât din motive reale. Cu toate acestea, in anul 2000 economia nu a bătut pasul pe loc, ci chiar a inregistrat o creştere, care, deşi fragilă, s-a menţinut şi s-a amplificat ulterior.

A urmat apoi guvernul Năstase. In primul rând era un guvern al unui singur artid, minoritar,dar cu suficient sprijin parlamentar pentru a grăbi procesul decizional. Era un guvern care manifesta coeziune şi avea o bună comunicare atăt pe plan extern , cât şi pe plan intern. A avut, de asemenea, capacitatea de a continua cu succes procesul fragil de reforma şi modesta creştere economica datorată exportului. Guvernul şi-a exprimat de bun început angajamentul de a duce mai departe reforma, motivat fiind de dorinţa integrării europene. De asemenea a abordat în mod pragmatic şi realist problema saraciei , identificând clar, recunoscând şi sublinind necesitatea de a trata problema si amploarea ei. De aceea, noul guvern şi-a început activitatea cu un amplu program social sprijinit de Banca Mondială.

Convertirea leului

La 30 ianuarie 1998, Romania a intrat in familia tarilor cu convertibilitate de cont curent. Daca la inceputul anului 1997, inainte de a fi definitivat programul monetar pe 1997, rezerva valutara a Bancii Nationale Romane nu depasea 750 milioane $.

Mecanismele pietei valutare au functionat bine, intr-un sistem intreg cu cele ale pietei monetare. Înca de la inceputul lunii ianuarie 1998, leul a urcat si a coborat desemnand un spectaculos zig-zag. Amatorii de speculatii s-au trezit in fata unor dificultati normale pentru orice piata fianaciara adevarata.

Piata monetara

În 1997 programul monetar a pornit de la acele previziuni ce indicau, pentru sfarsitul anului, o scadere substantiala a inflatiei, la o rata de 1,5/luna. Pe baza acestor previziuni, BNR si-a propus sa treaca, incepand din a doua parte anului, la o relaxare a politicii monetare, asigurand cresterea masei monetare peste rata inflatiei. Un astfel de program ar fi dus la scaderea dobanzii, relansarea activitatii de creditare si la cresterea activitatii economice.

Însa inflatia nu a scazut. Dimpotriva a urmat o resuscitare a tensiunilor inflationiste ce nu s-a stins nici in 1998.

Intrarile de capital, care a venit in 1997 in Romania, atrase de un program econimic foarte ambitios, au ajuns in buna parte la BNR. Programul a inceput in 1997 cu o rezerva de circa 600 milioane $(feb.1997) si s-a incheiat la circa 2600 milioane $. În acest interval, in bilantul BNR-ului au intrat 2 milioane $, ceea ce inseamna aproximativ 16 000 milioame lei.

Piata valutara

Aceasta a fost deschisa inca din februarie 1991, jucand un rol de pionierat in tranzitie la economia de piata in Romania. Desigur aceasta piata a fost greu de pus in roate intr-o ecomie ca a noastra, inclinata sa cheltuiasca pentru importuri mai mult decat sa incaseze din exporturi. Într-un astfel de context lupta pentru valuta nu a putut si nu poate sa fie pe baza de plan. Practic, statul a adunat in totalitate in„cazanul” comun de unde era împarţita utilizatorilor.Procedeul concentra toate caracteristicile proprii economiilor de comanda. In esenta repartizarea valutei nu respecta criteriile profitabilitatii si eficientei. Deseori valuta era folosita de catre acele intreprinderi care lucrau sub pragul minimei eficienţe economice. Astfel de reflexe, chiar daca atenuate s-au prabusit si in anii tranzitiei valuta a continuat sa fie impartita pe baza de decizii administrative si dupa anii 1990-1991.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Evolutiei Sistemului Bancar in Perioada Postdecembrista.doc