Analiza factorilor care au influențat consumul de produse alimentare din România în perioada 01.07.2007 - 31.10.2008

Introducere

Marfa, ca produs al muncii, are o anumită valoare a cărei mărime este determinată de valoarea materiilor prime şi auxiliare introduse în fabricare, de uzura aparatelor şi a instalaţiilor tehnologice folosite, de timpul de muncă necesar pentru producerea ei, de valoarea ambalajelor folosite etc. Toate aceste instrumente, însumate, determină valoarea mărfii şi se exprima prin preţ. Mărimea valorii exprimată prin preţ este insă stabilită şi în funcţie de modul cum marfa satisface o anumită necesitate a omului, adică în funcţie de valoarea de întrebuinţare. În funcţie de obiectul lor mărfurile alimentare se împart în: sectorul , alcătuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu, sectorul „produse alimentare”), grupa, o parte din sector (de exemplu, grupa „carne şi produse din carne”) şi subgrupa, o parte din grupa (de exemplu, subgrupa „produselor din carne” o formeaza „preparatele din carne”).

În proiectul de faţa am ales sectorul mărfurilor alimentare unde am analizat factorii care influenţeaza consumul de produse alimentare la nivel naţional. Aceşti factori sunt foarte numeroşi şi provin nu numai din sfera agriculturii ci au arie mult mai largă.

Descoperirea de materii prime noi, de noi tehnologii şi chiar de noi utilităţi, au dus la o expansiune continuă a sortimentului de mărfuri, fapt care a determinat şi încercări continue de clasificare a acestora. Primele incercări de evidenţiere a factorilor care influenţează consumul mărfurilor au fost întreprinse de James Beckman, în perioada 1793-1800. În perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial, cercetările merceologice privind influenţa acestor factori asupra consumului mărfurilor au fost întreprinse de G. Grundke, A. Kutzelnigg, J.Holzl, D .Dimitriev. Astfel, la factorii de influenţă din sfera agriculturii (amintim aici de preţurile agricole şi nivelul ofertei agricole), se adaugă veniturile populaţiei şi preţurile celorlalte categorii de produse alimentare, nealimentare şi al serviciilor, conform acestor cercetări. Totodată, factorilor de natură economică li se adăugă factorii sociali, demografici, climaterici, culturali, religioşi, etc. Desigur că factorii cu cea mai mare pondere în determinarea nivelului consumului alimentar sunt în primul rând de natură economică şi anume preţurile produselor alimentare şi apoi veniturile persoanelor. Analiza se va realiza pe o perioadă de 15 luni ( 01.07.2007 – 31.09.2008) la baza efectuării ei stând datele culese la nivel naţional în urma unor statistici totalizate la nivel de luna. Obiectivul principal al proiectului este acela de a reflecta modul în care variabila de explicat reliefată de

CMA – consumul de mărfuri alimentare, este influenţată de variabilele: indicele preţului de consum, câstigul salarial mediu net şi rata lunară a inflaţiei.

Conform comunicatelor de presă ale Institutului Naţional de Statistică, pentru anul 2009 datele folosite la calcularea indicelui preţului de consum vor fi schimbate. Rezultatul ar fi o reducere importantă a ponderii alimentelor, concomitent cu o creştere a ponderii serviciilor şi a produselor nealimentare. În prezent mărfurile alimentare au o pondere de 38,9% în calculul indicelui preţului de consum. După introducerea noilor norme, ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum ar putea să fie redusă chiar până la 25% după cum sugerează unele estimări preliminare.

Analiza modelului

Datele culese sunt reflectate în Anexa 1 având forma unui model economic construit pe baza funcţiei:

CMA t = a0 + a1 IPCt + εt

unde:

CMA –consumul de mărfuri alimentare in luna t;

IPC –indicele preţului de consum ;

εt - eroarea de specificare ;

Eşantionul de mărfuri alimentare cuprinde sortimente care au o pondere semnificativă în consumul populatiei precum şi informatii din cercetările privind preţurile produselor vândute de producătorii agricoli particulari. În ceea ce priveşte indicele preţului de consum, acesta se determină prin agregări successive, pe baza preţurilor înregistrate pentru bunurile care fac obiectul acestui consum direct al populaţiei.

Ţinând cont de modelul de mai sus, utilizând metoda celor mai mici pătrate se obţin următoarele rezultate :

CMAt = -931.9 + 46.64 IPCt + et

(-0.54) (2.73)

R2 = 0,60

n = 15

(۰) = t Student

Cu ajutorul testului Durbin Watson se testează existenţa corelaţiei de ordinul 1. Conform calculelor reliefate în Anexa 1, (DW=1,95) se poate concluziona că nu există autocorelaţia erorilor. În aceasta situaţie se va continua cu realizarea testelor de semnificaţie.

După realizarea Testului Student, prin compararea t Student (2,73) cu t extras din tabela legii (2,16), se poate garanta cu o probabilitate de 95% că variabila explicativă, indicele preţului de consum, introdusă în model are o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat, consumul de mărfuri alimentare.