Analiza mediului afacerilor în România - perspectivă comparativă cu țările membre UE și non-membre

INTRODUCERE

Inainte de a constitui analiza comparativa a mediului de afaceri in Romania cu tarile membre UE dar si non-membre trebuie sa definim mediul de afaceri.

Ansamblul reglementărilor si valorilor juridice, administrative, morale, etice, care alcătuiesc cadrul extern de înfiintare si functionare într-o tară sau într-o anumită zonă, reprezintă mediul de afaceri corespunzător ariei respective.

Europa Centrală si de Est este o parte importantă a Europei care datorită transformărilor cu care s-a confruntat ultimul deceniu are un impact semnificativ asupra afacerilor europene. Tranzitia către economia de piata a acestor tări în pofida costurilor sociale ridicate, a avut drept rezultat deschiderea unei mari regiuni economice caracterizată de piete libere si de crearea rapidă de firme noi. Cu toate acestea diferentele fată de Europa Occidentală sunt încă mari din punct de vedere a gradului de dezvoltare economică, a puterii de cumpărare a standardelor de viată, a tehnologiei, a culturii, implicînd necesitatea tratării lor în mod separat.

După 1989, desi toate informatiile politice si-au declarat intentia de a crea în România un “mediu de afaceri atractiv si moral”, care să favorizeze dezvoltarea economică, atragerea capitalului străin competitiv si încurajarea acelui autohton, care să genereze progres si prosperitate pentru cetăteni, desi s-au făcut eforturi considerabile, se poate afirma că situatia actuală nu este pe deplin multumitoare.

Una din caracteristicile definitorii ale evolutiei mediului de afaceri la scară modială – în a doua jumătate a secolului al XX-lea este tendinta de trecere de la internationalizare la globalizarea vietii economice. Prin începerea la 15 februarie 2000 a negocierilor de aderare la UE, România a intrat într-o nouă perioadă a relatiilor sale internationale. Încheierea în linii generale a procesului de privatizare, asigurarea liberalizării pietelor, au fost si sunt încă linii importante pe care România actionează în vederea apropierii, pînă la identificare, a mediului său de afaceri cu cel din UE.

În noul mileniu, sub presiunea unui complex de forte de natură economică, tehnologică si politică, procesul internationalizării intră într-o nouă etapă, cea a emergentei unei economii globale, întemeiată pe un sistem de interdependente transnationale în comert, productie si domeniul financiar. „Noua economie mondială” se caracterizează printr-o nouă bază tehnologică, prin extinderea si diversificarea relatiilor de afaceri, modificarea raporturilor de forte în plan economic si politico-militar si o nouă modalitate de definire a relatiei dintre national si international.

CUPRINS

Rezultatele activitatii la nivel macroeconomic într-o perioada determinata, de regula un an, obtinute de catre toti agentii economici din economia nationala, se reflecta cifric si cantitativ prin indicatori sintetici. Indiferent de natura rezultatelor (bunuri materiale si servicii) si fluxurilor din economia nationala, acesti indicatori se calculeaza numai în expresie valorica, prin intermediul preturilor si tarifelor Pentru o analiza macroeconomica a economiei,economisti studiaza si compara anumitii indicatori . In baza acestor indicatori starea macroeconomica curenta a unei natiuni poate fi destul de complet descrisa de :-nivelul si rata cresterii productiei totale si per persoana -gradul de ocupare a fortei de munca rata somajului-rata inflatiei-rata dobânzii -balanta de platii-productia si venitul

Propun o scurta analiza comparativa a indicatorilor macrcoeconomici ai Turciei cu Romania . Turcia este caracterizata de o disciplinei fiscala şi politica fiscala stricta,acestia fiind doi piloni programului economic al Turciei .Astfel disciplina fiscala si nu numai au contribuit considerabil la scăderea ratei inflaţiei, dar au favorizat puternic creşterea economică a ţării. În plus faţă de Romania ,având bune politicile macroeconomice adoptate, Turcia a pus în aplicare un program de reformă structurală cuprinzătoare şi de anvergură. Comparativ cu experienţele altor ţări, Turcia pe este demna de remarcat în primul rând în funcţie de rapiditatea cu care au fost finalizate a reformelor structurale şi instituţionale. Într-adevăr, Turcia a făcut paşi mari în restructurarea sectorului financiar şi consolidarea publica şi corporativa de guvernare.Reformele structurale au fost puse în aplicare pentru : - creşterea rolului sectorului privat în economia Turcă - îmbunătăţi eficienţa şi recuperare a sectorului financiar

GRAFIC 1.Ritmul anual de crestere PIB(%),in preturi constante

Prelucrare proprie disponibil la http://www.invest.gov.tr( Institutul de Statistica Turkey)

Creştere economică datorita reformelor economice majore au produs rezultate pozitive şi în ultimii opt ani, economia a înregistrat o creştere remarcabilă. Odată cu introducerea de reforme structurale importante şi politici macroeconomice, Turcia a devenit unul din statele cu cea mai rapidă creştere economica. Observam o stabilitate mare şi performanţe economice intre 2002 si 2011: PIB a crescut cu 234%, ajungând la 772 miliarde medie ritmul anual de creştere a PIB real era egal cu 5,2% ,datoriei publica a scăzut de la 74% 39.4% din PIB ,iar deficitul bugetar s-a redus de la 10%la mai puţin de 3% din PIB.

Comparativ cu Romania, Turcia ocupa primul loc din ceea ce priveste cresterea economica in ultimii 8 ani. Astfel putem observa din graficul de mai jos ca economia Turciei a inregistrata cea mai rapidă creştere din Europa şi una din cea mai rapidă creştere economii din lume.