Analiza pieței informației

Introducere

Atunci când se vorbeste despre noua economie se iau în considerare mai multe aspecte: un nou mod de folosire a resurselor si de desfasurare a proceselor de productie, orientarea catre servicii si dematerializarea proceselor, toate acestea fiind observate din perspectiva cresterii economice si a nivelului de trai.

Pentru o analiza cât mai obiectiva a noii economii, denumita si economia informatiei, este necesara definirea unor notiuni caracteristice : informatie, bunuri informationale si piata informatiei. Printre primii autorii preocupati de acest subiect se numara Michael DERTOUZOS, în cartea sa "Ce va fi. Cum vom trai în lumea noua a informatiei", aparuta si în România în anul 2000.

1. Informatia

Elementul central al economiei bazate pe cunoastere, informatia, este un concept primar, greu de definit. Din punctul de vedere al calculatorului electronic, informatia reprezinta date prelucrate. O definitie mai complexa include si factorul uman, ca principal producator si utilizator de informatie, cu alte cuvinte „informatia se defineste drept o reprezentare simbolica asupra realitatii, având caracter de noutate si utilitate.”

Principalele forme de existenta ale informatiei sunt legate de sistemul „inteligent” în care aceasta este produsa si utilizata, respectiv om sau masina. Astfel, informatia poate exista în formatul utilizat de creierul uman, sub forma de text, sunet sau imagine. Aceeasi informatie poate fi transpusa în format digital si memorata, devenind atât materia prima, cât si produsul calculatoarelor.

Un aspect extrem de important consider ca se refera la sinergia acestor doua forme de existenta a informatiei: factorul uman este cel care genereaza informatia prin procese de cunoastere si prelucrare inteligenta. Calculatorul electronic intervine în procesul de prelucrare ca mijloc de productie extrem de valoros, devenit indispensabil în majoritatea domeniilor de activitate. Dar atât transpunerea informatiei în formatul digital, înteles de calculator, cât si crearea mediului de prelucrare, sunt tot produse ale inteligentei umane. De aceea, ca entitate existentiala diferita de materie si energie, informatia are ca trasatura principala faptul ca este umana atât prin origine, cât si prin destinatie finala.

Alte caracteristici ale informatiei, utile în analiza bunurilor informationale, care vor fi prezentate ulterior în acest capitol, sunt urmatoarele:

Informatia a devenit un înlocuitor pentru alte resurse (materie, energie, munca) folosite în procesul de productie, putând sa le înlocuiasca direct sau facilitând o gestionare mai eficienta a acestora;

Spre desosebire de toate celelalte resurse, informatia este usor de utilizat prin retelele de calculatoare si telecomunicatie; costul de transport scade în mod continuu, ceea ce permite transferul datelor de orice tip, tot mai complexe, fara bariere geografice, în timp real si cu mare acuratete;

Pe masura ce este utilizata, atât ca arie de extindere, cât si ca timp, informatia se amplifica de fiecare data când intervine în rezolvarea unei probleme sau când serveste la producerea unei informatii noi;

O alta trasatura care o deosebeste esential de celelalte forme de resurse este aceea ca informatia poate fi condensata atât din punctul de vedere al continutului, prin agregare si sintetizare, cât si din punctul de vedere al formei fizice de înregistrare, prin metode de arhivare electronica;

Din punctul de vedere al formei de proprietate, informatia are de asemenea unele particularitati: prin comunicare, ea devine disponibila în egala masura pentru toti cei care o primesc, carora nu le mai poate fi retrasa, în timp ce proprietarul initial continua sa o detina deplin.

Functia (utilizarea data informatiei) se refera la faptul ca fiecare utilizeaza informatia conform nevoilor sale: ziaristul pentru a scrie un articol, iar universitarul pentru a redacta o lista de lecturi. În cadrul fiecarei profesii, functia principala a informatiei obtinute difera, conform rolului si specializarii individului.

Exista, totusi, câteva generalizari care se pot face în legatura cu modul în care oamenii utilizeaza informatia. Se disting, astfel, 5 categorii de motive, scopuri, pentru care oamenii au nevoie de informatie si este foarte important sa se faca distinctie între ele pentru ca necesita solutii de informare diferite. Aceste categorii sunt:

- pentru a avea raspunsuri la întrebari specifice (functia de constatare)

- pentru a fi la curent cu ultimele noutati într-un anumit domeniu (functia de current awareness – informare curenta)

- pentru a cerceta mai profund un anumit domeniu, nou pentru persoana respectiva (functia de cercetare)

- pentru a obtine un background pentru subiectul respectiv (functia de rezumare)

- pentru a furniza idei sau a stimula (functia de stimulare)

Deoarece informatia este capabila de propagare libera si anonima, exista si aspectul negativ al posibilitatii de încalcare a dreptului de proprietate sau de utilizare, a caror respectare impune masuri speciale.

Indiferent de forma sa de existenta, modul în care se lucreaza cu informatia poate fi structurat pe trei niveluri (prin analogie cu fiinta umana, care este cel mai performant sistem inteligent cunoscut pâna acum):

- receptarea (achizitia) datelor sau a unor informatii;

- procesarea acestora;