Analiza Șomajului în România

Şomajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Somajul se mai poate defini ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.

Şomerii sunt persoanele de 15 ani si peste care, in cursul perioadei de referinţa, îndeplinesc simultan următoarele condiţii: nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obţinerii de venit; sunt in căutarea unui loc de munca si au utilizat in ultimele 4 saptamani metode active pentru a-l găsi; sunt disponibile sa înceapă lucrul in următoarele 15 zile daca s-ar găsi imediat un loc de munca.

In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzitie la economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca.

Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt:

- somajul conjunctural

- somajul structural

- somajul tehnologic

Masurile de diminuare a somajului se grupeaza in :

- masuri ce privesc direct pe someri

- masuri ce privesc populatia ocupata

- alte masuri

In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul economiei, existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile energointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de lunga durata.

Analiza şomajului este una dintre cele mai dificile şi mai responsabile părţi ale analizei economice. Acest lucru e cauzat de faptul că în desişul datelor statistice se ascunde nu un fenomen economic sec, ci sorţi şi tragedii umane. Iar guvernele, cât de liberale ar fi şi cât de puţin ar interveni în jocul forţelor economice de piaţă, trebuie să-şi bată capul pentru a găsi soluţii pentru şomajul rampant. Mai multe argumente pledează în favoarea urmăririi atente a fenomenului şi în favoarea unor politici active de ocupare a forţei de muncă.

În primul rând, a fi şomer nu este pur şi simplu un calificativ economic al individului, ci o stare socială, una de clasă chiar. Este o etichetă care îl marchează profund din punct de vedere psihologic pe cel care o poartă. Şomajul devine un factor de risc care îl poate determina pe om să apuce o cale criminală, să cadă în patima beţiei sau să se comporte violent în familie.