Analiză tehnică

Fundamentalistii realizeaza estimari si previziuni asupra preturilor de pe piata pornind de la statistici economice, industriale, ale companiilor. Principalele variabile de decizie folosite de ei imbraca forma profiturilor si dividendelor. Analiza fundamentala judeca valoarea bursiera pe baza unui cadru conceptual al riscului si rentabilitatii, fundamentat pe capacitatea de a aduce beneficii si pe mediul economic.

Acest lucru implica un effort considerabil , fara garantia unui succes sigur , chiar daca munca este bine realizata. Informatiile folosite sunt cele aflate la dispozitia oricui , deci informatii disponibile. Astfel , chiar daca analistul gaseste un titlu subevaluat , este foarte probabil ca si multi altii sa-l gaseasca , o multime de indivizi folosind aceleasi date si in general aceleasi reguli. Daca toti ajung la concluzia ca un titlu este subevaluat , ei se vor grabi sa-l cumpere , ceea ce va avea ca efect crestere cursului acelui titlu , el nemaifiind subevaluat. Conform tehnicienilor care folosesc analiza tehnica , titlurile subevaluate pot fi gasite si cu alte metode.

“Cred ca viitorul este doar repetarea trecutului , dar intrat pe o alta poarta” a spus Sir Arthur Wing Pinero in 1893.

In acest capitol vom examina o abordare alternativa a estimarii comportamentului cursurilor bursiere, si anume analiza tehnica. Acest tip de analiza nu constituie un substituent al analizei fundamentale ci mai degraba cunoaste o utilizare complementara cu a acesteia. In aceste conditii, analiza tehnica poate, si de cele mai multe ori o face, sa confirme rezultatele derivate din aplicarea aanlizei fundamentale.

Analiza tehnica este procesul de analizare a istoriei cursului valorilor mobiliare , intr-un effort de a determina cursulrile viitoare probabile.Un chartist demodat ar putea defini analiza tehnica ca un proces in care istoria se repeta , pe când altii l-ar putea defini ca un proces prin care invatam din trecut.

Asemeni fundamentalistilor, tehnicienii isi bazeaza demersul tot pe valoare, dart nu in sensul pe care il reţin si il folosesc cei dintai. Tehnicienii sau chart-isti cred ca fortele cererii si ofertei sunt reflectate de preturile si volumele tranzactiilor, de modelele create pe baza acestora. Examinand aceste structuri, ei pot realiza estimari si prevederi cu privire la sensul in care se vor misca cursurile, precum si la amplitudinea acestor miscari.

In sensul cel mai restrans, analistul tehnic crede ca fluctuatiile pretului reflecta forţe si influente logice si emotionale. Mai mult, miscarile pretului, oricare ar fi factorii ce le determina, odata aparute, vor persista inca o perioada de timp, putand fi astfel detectate.

Se constata, asadar, ca analiza tehnica poate fi folosita ca mai mult decat un suplement al analizei fundamentale. Cea din urma permite analistului sa determine randamentul in perioada de posesie si riscul obtinerii beneficiului respectiv, dar acestea singure nu sunt suficiente pentru a indica daca el sa cumpere sau sa vanda. Analiza tehnica devine importanta in indicarea momentului lansarii ordinului de vanzare sau cumparare - ordin fundamentat, de altfel, pe previziunile referitoare la risc si rentabilitate.

Activitatea tehnicianului se orienteaza in doua directii:

1) sa identifice tendinta

2) sa determine sfarsitul trend-ului, momentul cand preturile incep sa evolueze in directia opusa acestuia.

Aspectul esential consta in a identifica si a face distinctie intre "intoarcerile" si "rasturnarile" din cadrul trend-ului si schimbarile, modificarile trend-ului insusi. Aceasta problema este critica, atata vreme cat modificarile preturilor nu se fac intr-o maniera "lina" si neintrerupta.

Tehnicienii privesc modificarile preturilor si semnificatia lor prin prisma statisticilor referitoare la pret si volum. Acesti indicatori ajuta la cuantificarea si masurarea relatiilor pret-volum si cerere-oferta atat pentru ansamblul pietei, cat si pentru actiunile individuale. Analiza tehnica se bazeaza rareori pe un singur indicator, nici unul nedovedindu-se infailibil, ci acorda credit utilizarii unui grup de indicatori agregati.