Analiza veniturilor provenite din impozite și taxe bugetului a primăriei

Capitolul 1. Descrierea impozitelor și taxelor

Gradul de autonomie locală a unei comunități depinde, în mare măsură, de ponderea veniturilor realizate pe plan local (veniturile proprii) comparativ cu alte surse de venituri ale bugetului local. Ideală ar fi situația dacă veniturile proprii ar acoperi cheltuielile efectuate în scopul satisfacerii nevoilor locale. În realitate, acest lucru se întâmplă foarte rar.Veniturile proprii ale bugetelor UAT se compun din impozitele și taxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în parte.

Fiscal și se virează direct și integral la bugetele respective.

Impozitul reprezintă o contribuție bănească obligatorie, generală și cu titlu nerambursabil, datorată conform legii, bugetului public de către persoanele fizice și juridice pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care le posedă. În cazul impozitelor locale, această plata este efectuată în favoarea bugetelor locale.

Taxa locală, conform Codului Fiscal al Republicii Moldova, reprezintă o plată obligatorie efectuată la bugetul UAT, având, în mare parte, aceleași caracteristici și elemente pe care le are impozitul. Noțiunile de impozit și taxă locală cuprind și elementele acestora care trebuie cunoscute de APL (Administrația Publică Locală) și organele fiscale la stabilirea obligației fiscale în sarcina contribuabililor

Elementele impozitului/taxei locale

- Denumirea impozitului / taxei locale;

- debitorul, subiectul (plătitorul) impozitului / taxei locale;

- suportatorul (destinatarul) impozitului;

- obiectul sau materia impozabilă;

- sursa impozitului / taxei locale;

- unitatea de evaluare;

- cota impunerii;

- asieta sau modul de așezare a impozitului / taxei locale;

- termenele de plată;

- înlesnirile, drepturile și obligațiile debitorilor;

- răspunderea debitorilor;

- calificarea impozitului / taxei locale

Denumirea impozitului (taxei locale) corespunde caracterului financiar-economic și juridic al acestuia. De exemplu: impozitul pe bunurile imobiliare, taxa de piață

Debitorul (plătitorul) sau subiectul impozitului (taxei locale) poate fi orice persoană fizică sau juridică căreia îi revine obligația de a plăti în contul bugetului local, conform legii, sumele care constituie impozite, taxe sau este obligată la efectuarea unei anumite prelevări la bugetul local. Astfel, la taxa pentru amenajarea teritoriului, debitori ai taxei sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă, la taxa pentru unitățile stradale de comerț și/sau de prestare a serviciilor - persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unități comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială etc. În vorbirea curentă, subiectul impozitului mai este denumit și contribuabil.

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul. În mod normal, subiectul impozitului ar trebui să fie și suportatorul acestuia

Obiectul sau materia impozabilă reprezintă veniturile sau bunurile impozabile ori taxabile. Venitul impozabil poate fi venitul sau profitul întreprinderilor municipale sau al entităților private, veniturile persoanelor fizice, oamenilor de artă, știință. Bunurile impozabile pot fi clădiri, terenuri, mijloace de transport sau altele.

Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul: din venit sau din avere.

Unitatea de evaluare (cota impozitului / taxei) reprezintă impozitul aferent unei unități de impunere. Impozitul (taxa locală) poate fi stabilit într-o sumă fixă sau în cote procentuale. Cota fixă ca modalitate de exprimare a cuantumului impozitului (taxei locale) se folosește atunci, când baza de calcul o formează anumite obiecte, fapte sau acte juridice: capacitatea cilindrică a autovehiculului, suprafața de teren, eliberarea unui act Cota procentuală este cel mai răspândit mod de impunere și se folosește în cazurile când obiectul impozitului îl constituie valoarea obiectului deținut sau venitul realizat de debitor. Cota procentuală poate fi: proporțională, progresivă sau regresivă.

Termenul de plată indică data la care sau până la care un anumit impozit (taxă locală) trebuie achitat la bugetul unităților administrativ-teritoriale. Neachitarea impozitului (taxei locale) până la termenul stabilit prin lege, atrage după sine obligația contribuabilului de a plăti și majorări de întârzieri

Înlesnirile, drepturile și obligațiile debitorilor sunt elemente legal admise de actele normative care instituie venituri bugetare. Înlesnirile (facilitățile) sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri sau scutiri și au în vedere anumite situații deosebite, de excepție, în care anumiți plătitori realizează obiectul sau materia impozabilă. La încasarea impozitului (taxei locale) poate fi acordată posibilitatea plății anticipate a impozitului, amânări sau eșalonări, care trebuie să țină seama de capacitatea de plată a deținătorului obiectului sau materiei impozabile

Calificarea impozitului se referă la stabilirea caracterului local sau central al impozitului.