Anunturi, Fundamentari si Hazardul Moral al Creditorului - Studiu de Caz al Indoneziei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Anunturi, Fundamentari si Hazardul Moral al Creditorului - Studiu de Caz al Indoneziei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Testele precedente ale hazardului moral al creditorilor nu poate sa distinga intre doua tipuri de comportament: asteptarile la garantii implicite sau viitoare mai bune fundamentari economice din perspectiva programului IMF. Noutatea acestui studiu este in includerea previziunii ratei de schimb straine pe viitor in testele empirice ale hazardului moral al creditorului ce reflecta asteptarile investitorilor in relatie cu viitoarele fundamentari ale tarii si permite separarea efectelor fundamentarilor de efectele hazardului moral. Folosind pietele financiare indoneziene ca studiu de caz, se fac teste asupra hazardului moral al creditorului la bursa de valori indoneziana. Apoi se foloseste previziunea ratei de schimb pentru a interpreta rezultatele de la bursa de valori. Rezultatele indica faptul ca stirile legate de programul IMF, in special anunturile negocierilor in cadrul programului, aduc in lumina reflectoarelor venituri mai ridicate ale bursei si impartire mai scazuta a bond-urilor, chiar daca se vand previzionar la un pret mai scazut in aceasi zi. Aceste rezultate sugereaza hazardul moral al creditorului pt piata bond-urilor si bursa Indoneziana.

I. Introducere

Lucrarea investigheaza posibilitatea hazardului moral al creditorului pe pietele bursei si bond-urilor prin examinarea schimbarilor impartirii suverane a bond-urilor, veniturile sectoarelor financiare si ale bursei de valori si peviziunea ratelor de schimb, ca raspuns a stirilor legate de IMF in Indonezia in timpul crizei Est-Asiatice. Mai multi observatori au sugerat ca suportul fondului la criza tarilor Est-Asiatice in timpul crizei s-ar putea sa fi adaugat garantii investitorilor, pe care i-ar fi motivat sa se aventureza la riscuri excesive. Acest tip de actiune este definit ca find hazardul moral al creditorului (confom Sano & Taylor 1999, Evrensel & Kutan 2004);

Lucrari recente cu referire la hazardul moral al creditorului se focalizeaza pe diferite piete financiare: pietele suverane ale bond-urilor; pietele burselor si stocurile sectoarelor financiare. In absenta unor fundamente mai bune, studiile recente interpreteaza declinul impartirii bond-urilor si crestearea veniturilor pe piata bursiera si sectoarelor financiare ca semn al hazardului moral al creditorului. Desi este considerabil mai usor de estimat schimbarile pe pietele financiare din cauza stirilor legate de IMF, actualele studii recunosc dificultatea estimarii asteptarilor investitorilor cu privire la prezentele si viitoarele fundamente relevante ale tarii. Pe langa actualele fundamente, investitorii mai sunt interesati si in viitoarele fundamente. Deci cand se face testarea pentru hazardul moral al creditorului, este important sa se ia in vizor asteptarile investitorilor in legatura cu fundamentele viitoare ca raspuns la stirile programului IMF.

Noutatea acestei lucrari consta in includerea unui instrument previzionar al pietei financiare pentru a captura intocmai acele asteptari ale investitorilor. Se examineaza previziunea straina a pietei valutare deasemenea, pentru o mai buna interpretare a raspunsului investitorilor pe pietele bursei si bond-urilor la programul IMF. Se folosesc previziuni de o luna inainte a ratei de schimb Indoneziene pentru a determina daca investitorii fac schimb in valuta Indoneziana la un discount previzionat sau la un optim la o data anuntata de IMF. Apoi se compara dovada obtinuta de la previziunea ratei de schimb cu modificarile in veniturile bursei si imprastierea bond-urilor, ceea ce ar sugera hazardul moral al creditorului.

Pentru piata bond-urilor se foloseste un bond dolar-denominat. In prezenta hazardului moral al creditorului, se ipotezeaza ca investitorii vor include mai multe instrumente de debit in portofoliul lor, daca programele IMF au semnalat garantii implicite la veniturile lor. Chiar daca o tara reziliaza datoriile, o portiune din platile datoriilor pot fi recuperate. Se presupune ca orice altceva este constant, in timp ce probabilitatea suportului IMF creste, extinderea bondurilor garantate public scade. Relatia negativa intre probabilitatea unui suport IMF si extindere poate impune hazard moral creditorului, pentru ca suportul IMF pune la dispozitia tarii-program fonduri, parte din care pot fi folosite de catre tara recipienta sa faca plati catre detinatorii propriilor bond-uri suverane.

Fisiere in arhiva (1):

  • Anunturi, Fundamentari si Hazardul Moral al Creditorului - Studiu de Caz al Indoneziei.doc