Asigurări de șomaj

Somajul este o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca.

Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea

somajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de

referinta (de obicei populatia activa).

La sfarsitul fiecarei luni, oficiile de forta de munca ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale furnizeaza date privind numarul persoanelor care solicita un loc de munca (prin inscrierea la oficiile de forta de munca).

Forme ale somajului

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dup cuzele care il genereaza.

-Somajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii

numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii.

In ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar si in perioade de boom (peste 10%).Deci, s-a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar si in faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reducerii numarului de someri.

-Somajul conjunctural este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri,

sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, si internationali. Primul si al doilea „soc petrolier” (din prima jumatate a anilor 70) si embargourile practicate fata de anumite state s-au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflate sub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale.

-Somaj structural deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile

de ramura si subramura impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare.

Diversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca.

-Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou mod

de organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.

-Somajul sezonier este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuri

ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si turism etc.; el are caracter ciclic.

-Somajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii.

-Somajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu

diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata

mai mica).

-Somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si inregistrate la Oficiul fortei de

munca in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii.

Persoanele care traiesc in mediu rural si care au un grad de ocupare redus, cu un venit de subzistenta, si care se apropie de conditia economico – sociala a somerului nu sunt

inregistrate la Oficiile fortei de munca, dar, in realitate, se afla intr-un somaj latent.

Somajul deghizat este de mare amploare in tarile in curs de dezvoltare, unde milioane de persoane au o ocupare precara, cu o productivitate foarte scazuta, ceea ce le situeaza in starea de nonocupare.

Persoanele care sunt apte de munca, dar nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor profesionale sunt considerate someri si beneficiaza potrivit Legii nr.1 din 7 ianuarie 1991 care se refera la " protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala", de ajutor de somaj.

Asigurarile de somaj reprezinta o forma speciala de asigurare create pentru a compensa lipsa veniturilor pe o perioada limitata de timp.

Programele de asigurare pentru somaj au fost create initial pentru a furniza o forma de asistenta financiara celor care si-au pierdut locul de munca si sunt in cautarea altuia.

In unele tari, persoanele cu dizabilitati, incapabile de munca sau cei care si-au pierdut locul de munca dupa o lunga perioada de timp nu sunt cuprinsi in acest system. In tari cum sunt: Canada, Germania, Norvegia, Israel si Marea Britanie, toti cei care beneficiaza de statutul de persoana ocupata sunt inscrisi in sistemul asigurarilor pentru somaj. In SUA, sistemul acopera muncitorii din industrie, functionarii publici si lucratorii pe cont propriu. In Austria, Irlanda si Japonia sistemul asigurarilor de somaj, exclude lucratorii din domeniul public.Finantarea sistemului de asigurari de somaj difera de la o tara la alta.

Chiar daca contribuie atat angajatorii cat si angajatii la fondul de asigurare, diferentele constau in modalitatile de calcul a contributiilor sau prezenta sau absenta sursei suplimentare care de regula este cea guvernamentala. De asemenea, diferentele se observa si atunci cand este vorba de tipologia mecanismelor si masurilor de support social destinate somerilor. Astfel sumele destinate somerilor difera in functie de legislatia fiecarei tari, pot fi incadrate in 2 seturi de masuri: masuri pasive si masuri active.

In mod obisnuit beneficiile financiare sunt instrumente specific masurilor passive de protective sociala a somerilor. Ele sunt orelate cu veniturile dobandite in perioada ocuparii, dar exista si situatii in care somarii beneficiaza de o suma fixa. Si intr-un caz si in celalalt durata de furnizare a acestor beneficii este limitata. Se considera ca indemnizatia de somaj poate scadea interesul pentru munca.

O indemnizatie care se apropie de salariul net poate sa duca la cresterea dezinteresului pentru redobandirea statutului de persoana ocupata. De aceea, in unele tari nivelul indemnizatiilor de somaj este calculat inmod deliberat spre descurajare. El este echivalent cu nivelul pretului concediului medical de scurta durata (Canada, Danemarca, Olanda).