Asigurări Sociale de Sănătate

sanatatii populatiei.

Art. 23 din Constitutia României consacra dreptul la ocrotirea sanatatii prevazând:

- dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat;

- statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice;

- organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Acest drept constitutional valorifica la rândul sau dispozitiile unor acte internationale în materia sanatatii. Astfel, art. 25 pct.1 din Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, la 10 decembrie 1948, prevede ca orice persoana are dreptul la un nivel de viata corespunzator asigurarii sanatatii sale, la îngrijire medicala si la serviciile sociale necesare.

Având în vedere dispozitiile legale în vigoare putem defini asigurarile sociale de sanatate ca un ansamblu de norme juridice prin care se reglementeaza îngrijirea medicala a salariatilor si a altor categorii de persoane prin intermediul serviciilor medicale, medicamentelor si materialelor sanitare, urmarindu-se îndeplinirea de calitate a acestor prestatii de catre casele de asigurari sociale de sanatate ce functioneaza pe baza fondurilor constituite în acest scop.

Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii, ele protejeaza practic toata populatia tarii si anume atât salariatii cât si pensionarii, somerii, precum si persoanele care lucreaza pe baza conventiei civile, dar persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa îsi asigure sanatatea potrivit prevederilor Legii nr. 145/1997.

În afara asigurarilor sociale de sanatate care functioneaza în regim obligatoriu, pot functiona si alte forme de asigurari de sanatate care acopera riscuri individuale, în diferite situatii speciale.

În ceea ce priveste sectorul privat al asigurarilor sociale de sanatate, din luna mai 1998, orice medic care are 700 de pacienti înscrisi pe lista, poate încheia un contract cu casele de asigurari de sanatate.

2. Principiile asigurarilor sociale de sanatate

Caracteristicile asigurarilor sociale de sanatate este ca principiile acestora sunt formulate direct în articolele din Legea nr. 145/1997.

Astfel, potrivit art. 1 alin. 2, asigurarile sociale de sanatate functioneaza pe principiul solidaritatii si subsidiaritatii în colectarea si utilizarea fondurilor.

Potrivit acestui principiu, toti cetatenii, indiferent de veniturile de care dispun, au dreptul la o protectie adecvata. Prestatiile susceptibile de a fi acordate populatiei sunt definite prin lege si este de la sine înteles, ca vor trebui gasite fondurile necesare pentru a le asigura finantarea si de a raspunde conditiilor impuse de executarea prestatiilor.

Aceasta modalitate de organizare a asigurarilor sociale prezinta avantajul ca este deosebit de flexibila, se adapteaza usor la nevoile care apar. Principalul dezavantaj al acestui sistem apare în cazul dezechilibrelor dintre generatii, când un numar mai restrâns de activi trebuie sa sustina un numar sporit de populatie activa.

Art. 1 alin. 2 din Legea nr. 145/1997, consacra principiul alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate.

Pentru cazurile urgente care necesita asistenta medicala de urgenta se acorda îngrijire în dispensare, policlinici sau spitale la prezentarea la camera de garda ca si pâna la aparitia Legii nr. 145/1997. Asistenta medicala de urgenta nu este conditionata de calitatea de asigurat.