Asigurările în mecanismul de funcționare al economiei naționale

1.Necesitatea şi importanţa activităţii de asigurare

Activitatea de asigurare constituie pentru unii un mit, pentru alţii o fascinantă. Pentru mulţi oameni şi chiar întreprinzători, asigurările constituie o problemă complexă pe care nu o pot explica în totalitate sau pe care o înţeleg doar parţial. Şi totuşi, asigurările sunt o realitate economică socială care însoţeşte şi marchează istoria dezvoltării omenirii.

Nevoile de protecţie ale oamenilor sunt universale, au existat din totdeauna şi există în toate locurile, pe planeta noastră. Totuşi activitatea de asigurare nu a existat dintotdeauna, iar astăzi există grade de dezvoltare a acesteia extrem de variabile de la o ţară la alta.

Forţele naturii, dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii precum şi activitatea omului sunt principale cauze generatoare de pagube în economie. Este necesar ca oamenii să cunoască aceste evenimente generatoare de pagube pentru a se pune la adăpost de efectele lor, pentru a putea acţiona împotriva lor.

Anumiţi factori social-economici pot, de asemenea, provoca fenomene cu efecte negative asupra desfăşurării continue a activităţii economice. Avem în vedere crizele economice, şomajul, inflaţia, conjunctura economică internaţională nefavorabilă, etc.

Putem grupa aceste cauze generatoare de pagube în economie în două mari categorii: independente de voinţa oamenilor, care au caracter obiectiv şi legate de comportarea oamenilor, acestea având caracter subiectiv. Din prima categorie fac parte forţele distructive ale naturii, ce nu pot fi controlate şi evitate de om (cutremur de pământ, secetă, uragan, furtună, ploi torenţiale, grindină, îngheţ, alunecare de teren, deces, etc.). din cea de-a doua categorie fac parte acele însuşiri (calităţi sau defecte) comportamente (neglijenţă, imprudenţă, neatenţie, grabă, lăcomie, nervozitate, etc.) care pot avea ca urmare accidente, invalidităţi, incendii, explozii, intoxicaţii, accidente în timpul transportului, etc.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, deşi face posibilă creşterea rapidă a producţiei, poate provoca accidente care pot avaria sau distruge complet mijloace de producţie şi bunuri de consum, poate afecta capacitatea de muncă şi chiar viaţa oamenilor. Câteva exemple sunt edificatoare în acest sens: folosirea energiei atomice în scopuri militare, precum şi scăparea acesteia de sub control în urma unor accidente în centralele atomoelectrice ce pot provoca imense pagube prin contaminarea radioactivă a oamenilor, a plantelor şi a celorlalte vieţuitoare; dezvoltarea traficului rutier, feroviar, aerian şi maritim care măreşte frecvenţa diferitelor accidente.

La rândul lor, forţele naturii declanşează calamităţi cu efecte distructive puternice, printre care se numără: seceta, îngheţul, grindina, cutremurele de pământ, etc. multe cauze naturale provoacă boli şi îmbătrânire la oameni, decese, pun în pericol viaţa oamenilor, ori evoluţia plantelor.

Dintre toate aceste calamităţi naturale, cele mai păgubitoare, având o largă arie de răspândire pe glob sunt: inundaţiile, incendiile, seceta, cicloanele şi cutremurele de pământ.

- Inundaţiile – se produc fie vara, în regiunile cu climă tropical ori musonic, fie primăvara, în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii zăpezii sau a gheţii.

- Seceta – afectează puternic activitatea economică şi, prin acesta, periclitează însăşi viaţa oamenilor.

- Cutremurele de pământ – constituie unele din fenomenele cele mai de temut ale naturii, deoarece ele pot provoca imense pagube materiale, la suprafaţa pământului, precum şi modificări profunde ale structurii subsolului şi ale regimului de scurgere a apelor. Anual, pe întregul glob, se produc mii de cutremure dintre care puţine la număr sunt percepute de oameni şi mai puţine provoacă pierderi materiale şi umane.

- Incendiile – la fel ca şi alte calamităţi naturale, constituie un factor perturbant al activităţii economice. Această calamitate poate fi provocată din cauze independente de voinţa oamenilor, fie din neglijenţă sau acţiuni criminale, ele distrug valori materiale utile, întrerup procesul de producţie, afectează transporturile, afectează viaţa şi integritatea corporală a oamenilor.

Alături de aceste forţe ale naturii care declanşează calamităţi, omul prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte atribuţiile ce-i revin în activitatea economică sau prin comportarea necorespunzătoare în societate, poate provoca pierderi materiale sau umane importante. Avem în vedere pericolele la care sunt supuşi oamenii în propria gospodărie, la locul de muncă, pe stradă, în timpul deplasării lor cu diferite mijloace de transport, în locurile de agrement, în ţară ca şi în străinătate.

În totalul accidentelor la care sunt supuşi oamenii, accidentele de muncă şi accidentele de circulaţie deţin ponderea cea mai mare.

Pe ramuri ale economiei naţionale, cele mai frecvente accidente se înregistrează de regulă în industria prelucrătoare şi cea extractivă, în agricultură, silvicultură şi pescuit.

Deci putem spune că pericolele la care sunt supuşi oamenii şi bunurile sunt multiple şi variate. De-a lungul anilor oamenii, însă, nu au stat pasivi în faţa vitregiei naturii, ei au căutat să se apere şi să se pună la adăpost împotriva catastrofelor naturale şi a accidentelor de toate categoriile, să le prevadă, să le prevină sau să le micşoreze efectele devastatoare ori de câte ori a fost posibil. Alături de aceste măsuri luate de oameni, ideea de asigurare a bunurilor, a persoanelor şi a răspunderii civile la diferite societăţi de asigurare şi reasigurare a fost salvatoare pentru omenire. Numai pe această cale agenţii economici şi populaţia sunt în măsură să-şi recupereze, în mare parte sau chiar în totalitate, contravaloarea bunurilor distruse sau avariate prin cuprinderea lor în asigurare la un asigurător în schimbul unor sume de bani plătite anticipat.