Asimetria de informație în sistemul bancar

Selectia Adversa

Informatia,va variabila strategica de prima importanta,cu distributie neuniforma in randul agentilor economici,este cea care determina luarea deciziilor si in planul vietii financiare.

Asimetria informatiei – apare atunci cand una din partile participante la o tranzactie detine mai multe informatii decat cealalalta. De obicei este vanzatorul cel care stie mai multe despre produsul pe care il vinde decat cumparatorul, dar poate fi posibila si situatia inversa.

Asimetria de informatie este generatoare a doua categorii de risc:

- riscul proceselor de selectie adversa

- riscul de hazard moral

In selectia adversa partea ignoranta omite informatii in timpul negocierilor unui acord sau contract pe cand in cazul hazardului moral partea ignoranta omite informatii referitoare la performantele tranzactiei sau omite informatii referitoare la abilitatile de a indeplini conditiile din acord.

Un exemplu de hazard moral- cand oamenii se comporta mai nepasator atunci cand sunt asigurati; firma de asigurari nu poate observa asta si nu poate riposta ,de exemplu, sa nu-i mai reinnoiasca asigurarea pe acest motiv.

Exemplu in care cumparatorul detine mai multe informatii- in cazul vanzarii unui obiect de arta fara a efectua o evaluare inainte.

Selectia adversa a fost mentionata prima oara de George Arthur Akerlof (1940-lemon problem) care se refera la inabilitatea comerciantilor/cumparatorilor de a deosebi intre calitatea diferitelor produse.Acest mecanism care opereaza in conditii de informatie asimetrica,e specifica pietei in cadrul careia se tranzactioneaza un bun in unitati de calitate diferite.In cel mai bun caz, cumparatorii au acces dor la informatia privind distributia calitatii pentru unitatile vandute anterior. In absenta unor institutii specifice care sa permita cumparatorilor sa faca deosebire intre unitatile de calitati diferite,se tinde sa se cumpere nu numai unitati de calitate superioara,ci si unitati de calitate inferioara. In aceste conditii,mecanismul concurential al pietei nu mai duce la determinarea unui pret unic.Caracteristicile situatiei echilibru depind de aranjamentul institutional utilizat pentru stabilirea pretului.

Initial a fost folosita pentru asigurari. Descrie situatia unde ca rezultat al informatiilor private, este mai probabil ca asiguratii sa sufere o pierdere decat cei neasigurati. De exemplu sa presupunem ca populatia este impartita in doua grupuri de oameni: fumatori si nefumatori. Un broker de sigurari nu ar putea spune cu certitudine care din ce grup face parte, asa ca fiecare va plati aceeasi prima de asigurare. Nefumatorii pot trai mai mult decat media de viata in timp ce fumatorii sunt predispusi decesului la o varsta mai mica decat media. Deci asigurarea de viata este mai profitabila pentru fumatori. Compania de asigurari anticipeaza o rata a mortalitatii mai mare deci impune o prima de asigurare mai mare, prin urmare nefumatorii prefera sa ramana neasigurati desi daca ar putea incheia o polita de asigurare bazata pe termenii corespunzatori lor, ar face-o. De aici rezulta un esec al pietelor.

Asimetria informatiei:In cazul cel mai intalnit o conditie cheie pentru ca selectia adversa sa poata exista este asimetria informatiei: oamenii ce incheie asigurari stiu daca sunt fumatori sau nefumatori in timp ce companiile de asigurari nu stiu. Dar ar fi stiut, ar putea seta prime diferite pentru fiecare grup si nu ar mai fi selectia adversa.

Piata creditelor bancare reprezinta un exemplu de piata in care se opereaza selectia adversa,care rezulta din incapacitatea uneia dintre parti de a evalua corect performantele financiare ale celeilalte parti participante la tranzactie .Acest fapt determina ca agentii economici cu capacitati financiare mediocre si cei care se confrunta cu mari dificultati financiare si pentru care costul creditului putin conteaza,sa beneficieze de majoritatea creditelor oferite de catre banci.

Ratele creditului sunt calculate in conformitate cu informatia disponibila pentru societatea finantatoare.Aceasta nu poate realiza o evaluare perfecta a riscurilor la care sunt expusi diferiti agenti economici.De exemplu in cazul cardului de credit,datorita utilizatorilor care nu-si platesc la timp datoriile,clientii care platesc la timp superta mariri ale ratei dobanzii