Asistența financiară europeană - analiza capacității de absorbție a fondurilor comunitare în România

INTRODUCERE

Structurată în patru capitole, lucrarea de faţă prezintă informaţii privind fondurile puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană ţării noastre.

Este cunoscut faptul că Uniunea Europeană a devenit cea mai importantă sursă de finanţare nerambursabilă din România, în conditiile în care asistenţa financiară oferită de Uniunea Europeană a crescut începând cu anul 2000 la peste 650 milioane Euro pe an.

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), organizaţiile neguvernamentale (ONG), instituţiile publice sau private pot solicita finanţare în condiţiile stabilite pentru fiecare program. Această formă de asistenţă financiară a primit denumirea de “Fonduri” şi reprezintă doar o parte a asistenţei financiare totale oferite de Uniunea Europeană României, asistenţă care se împarte în trei categorii:

fonduri, investiţii publice, respectiv sprijin instituţional direct.

În primul capitol al lucrării am prezentat fondurile pre-aderare puse la dispoziţia României de către U.E.

Uniunea Europeană a pus la dispoziţia României mai multe instrumente de finanţare nerambursabilă : PHARE, ISPA, SAPARD;

PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democratică şi o economie de piaţă. Înfiinţat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria (primele două ţări în care s-a realizat trecerea de la regimul comunist la democraţie), programul s-a extins treptat.

ISPA a fost creat în 1999 şi funcţional din 2000, cu o abordare similară Fondului de Coeziune, concentrându-se pe finanţarea proiectelor de infrastructură în domeniile mediului şi transportului.

SAPARD a fost conceput pentru a ajuta ţările din Europa Centrală şi de Est care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană, cât şi pentru a pregăti participarea acestora la Politica Agricolă Comună.

În al II lea capitol am prezentat fondurile europene post-aderare. Acestea cuprind trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale respectiv:

-Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)

-Fondul Social European(FSE)

-Fondul de Coeziune (FC)

De asemena , există două Acţiuni Complementare, respectiv:

-Fondul European pentru Agricultură şi Dezvolare Rurală (FEADR)

-Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Capitolul III l-am dedicat analizei capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare în România. Aici am prezentat scurte noţiuni teoretice cu privire la capacitatea de absorbţie a fondurilor comunitare, precum şi situaţia absorbţiei fondurilor comunitare de către România în principalele domenii de activite.

În Capitolul IV am formulat concluziile acestui referat şi am propus şi o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare de către ţara noastră , deoarece situaţia este aproape dezastruoasă.

Concluzia a fost că România are mari probleme în absorbţia fondurilor comunitare. Ţara noastră se regăseşte pe antepenultima poziţie în Europa Centrală şi de Est, la acelasi nivel cu Slovacia, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor U.E., ceea ce este complet nesatisfăcător.

Ca şi recomandări am considerat că trebuie să se simplifice procedurile şi documentaţia necesară, resursele umane să fie mai bine pregătite, să existe o mai bună conectare a întregului sistem de gestiune a fondurilor structurale la nivelurile superioare de decizie din cadrul Guvernului, să fie finanţate activităţile cele mai eficiente, aducătoare de profit, cofinanţarea să fie îmbunătăţită, să fie crescută transparenţa pe parcursul procesului decisional şi să existe o informare mai bună asupra fondurilor comunitare oferite ţării noastre.

Capitolul 1 FONDURI PRE-ADERARE

Din anul 2000, Uniunea Europeană a creat o serie de intrumente pentru a veni în sprijinul statelor candidate din Europa Centrală şi de Est pentru pregătirea acestora pentru aderare. Aceste instrumente sunt: PHARE, ISPA şi SAPARD.

1.1. PHARE

Acest program al Uniunii pentru statele membre are la bază o serie de negocieri şi programări anuale ale asistenţei din partea Uniunii, care se finalizează prin memoranduri de finaţare, încheiate anual între Comisia Europeană şi guvernele statelor membre.

Programul PHARE a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria. Scopul acestui program este de a ajuta aceste două ţări în procesul de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic, de aici vine şi numele Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy.

Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei renunţau la regimul comunist acestea erau incluse în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate printre care amintim de: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia; Albania, Bosnia-Herozegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia.

În anul 2000, ultimele trei ţări, Albania, Bosnia-Herozegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, au fost incluse într-un alt program denumit CARDS, adică Asistenţă Comunitară pentru Reconstruirea, Dezvoltarea şi Stabilitatea Balcanilor, iar Phare s-a concentrat exclusiv pe susţinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrală şi de Est.