Aspecte privind inflația

I. Introducere

In sens larg, inflatia reprezinta un fenomen specific perioadelor de criza economica, constand in deprecierea banilor de hartie aflati in circulatie ca urmare fie a emiterii unei mase banesti peste nevoile reale ale circulatiei, fie a reducerii volumului productiei si circulatiei marfurilor, fapt care duce la scaderea puterii de cumparare a banilor. Date fiind consecintele nefaste pe care aceasta le are -respectiv cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor-, inflatia a fost perceputa pretutindeni ca o „dezordine a dezordinilor” din economie (Michael Didier).

Din punct de vedere al macroeconomiei, inflatia reprezinta un dezechilibru de ansamblu al economiei manifestat prin cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor, ceea ce are ca efect deprecierea monetara si anormala, durabila si cumulativa a preturilor.

Astfel, putem afirma ca inflatia este un dezechilibru macroeconomic monetar national caracterizat prin existenta unei mase monetare peste nevoile economiei, ceea ce afecteaza functia banilor de masurare a valorii prin intermediul preturilor, moneda depreciindu-se, iar preturile crescand.

Nu orice crestere de preturi este insa sinonima cu inflatia. In cazul inflatiei, cresterea preturilor este una anormala, generalizata, durabila si cumulativa.

• Cresterea anormala a preturilor reprezinta modificarea lor substantiala intr-un timp relativ scurt fata de un sistem de referinta –in prezent, o crestere a preturilor de pana la 5% anual poate fi considerata o crestere normala, mai ales daca este insotita si de o crestere economica-.

• Cresterea generalizata a preturilor presupune sa fie avute in vedere un numar mare de bunuri si servicii care au, de regula, o pondere ridicata in consumul curent al populatiei (astfel, cresterea pretului unui singur produs datorata unei situatii de conjunctura nu inseamna inflatie).

• Cresterea durabila a preturilor presupune mentinerea tendintei in intervalul de timp respectiv (astfel, o crestere conjuncturala a preturilor nu este caracteristica pentru definirea inflatiei);

• Aspectul cumulativ al cresterii preturilor indica faptul ca o crestere initiala a preturilor intr-o anumita perioada de timp constituie premiza si punct de plecare pentru cresteri ulterioare ale preturilor –are, deci, un efect de antrenare-

Din punct de vedere obiectiv, procesul de depreciere a banilor nu este efectul constient al unor factori de decizie economica, ci este rezultatul unei legi economice obiective ce vizeaza echilibrul care trebuie sa existe in economie intre masa baneasca si puterea de cumparare a banilor (Irving Fischer M*V = P*T ).

II. Masurarea inflatiei

Masurarea inflatiei ridica numeroase probleme metodologice; tinand seama de natura inflatiei, masurarea acesteia se realizeaza ecartul (intervalul) absolut si relativ dintre cererea solvabila nominala si oferta reala de marfuri si servicii.

Cererea solvabila cuprinde bunurile de consum ale populatiei, cererea de bunuri investitionale din partea agentilor economici, consumul public si strainatatea (exportul).

Oferta reala reprezinta bunurile naturale si serviciile create intr-o perioada de timp in tara, la care se adauga importul.

Cel mai adesea, pentru caracterizarea inflatiei se recurge la indicele general al preturilor si tarifelor de consum (indicele de tip Laspeyres : , unde q-cantitatea de bunuri si servicii din fiecare produs consumat, p-pretul produselor) care exprima evolutia preturilor unui ansamblu de bunuri necesare pentru subzistenta unei familii de talie mijlocie din mediul urban, in concordanta cu nivelul si structura nevoii sociale determinate istoric.

Rata inflatiei se obtine scazand din acest indice 100, conform relatiei: .

Indicele puterii de cumparare a monedei (Ipb) este valoarea inversa a indicelui preturilor, si adica: .

III. Formele de manifestare ale inflatiei

Tinand seama de valoarea indicelui general al preturilor si tarifelor de consum, avem urmatoarele categorii de inflatie:

- Inflatie moderata („taratoare”) – linistita, care presupune o crestere a preturilor de 3-5% anual;

- Inflatie galopanta / rapida – cresterea preturilor se face intr-o proportie de peste 15% anual;

- Hiperinflatie – presupune o crestere a preturilor care poate atinge valori de 200-300% anual;

Intensitatea inflatiei trebuie judecata in stransa legatura c dinamica indicatorilor macroeconomici de crestere economica, din acest punct de vedere distingandu-se:

- Crestere economica neinflationata – bazata pe o inflatie moderata, in care rata cresterii economice depaseste rata inflatiei;

- Crestere economica inflationista – rata inflatiei devanseaza rata cresterii economice;

- Stagflatie – fenomen economic care se manifesta prin coexistenta stagnarii economiei, inflatiei si somajului (inflatie accentuata si cresterea economica 0);

- Slumpflatie – regres economic intr-o perioada de inflatie (situatia de declin economic -rata economica de crestere negativa- pe fondul unei inflatii galopante sau chiar hiperinflatii).