Aurul si Moneda

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Aurul si Moneda.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 36 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: D. Chirlesan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAP.1 Aurul 1
1.1 Introducere în istoria aurului 1
1.2 Aurul în spaţiul Carpato – Dunăreano – Pontic .2
1.3 Aurul în Evul Mediu 4
1.4 Rolul şi influenţa aurului începând cu sec. XIX şi până în zilele noastre 9
CAP.2 Moneda 12
2.1 Primele forme de monedă: vârfuri de săgeţi, scoici, pietre, etc 12
2.2 Condiţiile apariţiei primelor forme de monede pe teritoriul României 15
2.3 Monedele în perioada Burebista – Decebal până în sec. III 16
2.4 Monedele în circulaţie în sec. X – XVII 19
2.5 Monedele în sec. XIX – XXI 24
CAP.3 Aurul şi Moneda 25
3.1. Aurul monedă. Alegerea aurului ca metal monetar 25
3.2. Etalonul aur. Paritate. Cursuri fixe/flotante 27
3.3. Bimetalismul. Competiţia cu argintul 28
3.4. Preţul Aurului. Rezerve. Tezaurizare 29
3.5. Studiu aplicativ- Roşia Montană .31
3.6. Concluzii .37
Bibliografie 31

Extras din document

CAP.1 Aurul

1.1. Introducere în istoria aurului

Pe o hartă numismatică a lumii, România reprezintă cu siguranţă un adevărat paradis. Aşezat la întretăierea marilor axe de comunicaţie transeuropene şi în zona de confluenţă a unor importante structuri politice, economice şi monetare antice, medievale şi moderne, pământul românesc a scos la iveală numeroase descoperiri monetare, de o bogaţie şi o varietate rar întâlnite pe continentul nostru. Descoperirile monetare din România ar putea ilustra adevărate pagini şi capitole ale unei enciclopedii numismatice virtuale . Aici se regăsesc practic, peste caracteristice pentru toate componentele majore ale numismaticii europene şi mediteraneene, respectiv ale emisiunilor monetare antice greceşti, romane, bizantine, ale principalelor emisiuni medievale locale, balcanice, central şi vest-europene sau islamice precum şi ale unor numeroase emisiuni moderne europene şi extra europene.

În desfaşurarea marilor evenimente politice şi diplomatice ca şi a comerţului internaţional, aurul monetizat a constituit de-a lungul istoriei echivalentul sistemului circulator şi motor din organismele vii. Aurul a fost “sângele şi energia” care a pus în mişcare statele şi societăţile pe arena istoriei. Timp de secole din antichitate şi până la mijlocul sec. al XX-lea funcţionarea mecanismelor statale, ducerea companiilor militare, ca şi acţiunile diplomaţiei au fost de neconceput fără mijlocirea monedei de aur. Alegerea aurului ca instrument prin excelenţă a politicii statale a fost determinat nu numai de calităţile sale fizice şi chimice sau de valoarea lui universal recunoscută, ci şi pentru unele facilităţi tehnice şi practice pe care le ofereau utilizatorilor monedele bătute din acest metal. Datorită faptului că în antichitate şi în Evul Mediu raportul dintre aur şi argint a variat în general între 1/10-1/12 si 1/14, un gram de metal galben monetizat era echivalat cu 10-14 grame de argint monetizat, celălalt metal preţios folosit în mod tradiţional în producţia de monede.

Folosirea monedelor de aur permitea realizarea unor importante economii legate de producerea şi punerea în circulaţie a numerarului, căci în antichitate o piesă de aur înmagazina în ea o valoare nominală sau intrinsecă a 10-14 monede de argint cu o greutate individuală similară. Cantitatea, calitatea şi stabilitatea monedelor de aur erau veritabile barometre ale forţei şi prestigiului statelor pe arena statelor sau în percepţia publicului larg. Recunoaşterea acestui statut de excepţie al unor monede de aur a dus la adaptarea tipului şi etalonului lor metrologic de către alţi emitenţi, state mai puţin bogate sau puternice, dornice să confere emisiunilor lor o poziţie mai bună decât ar fi putut s-o asigure numai prin forţe proprii. Monedele de aur erau în acelaşi timp şi extraordinare mijloace de propagandă politică, ducând până în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii portretele, emblemele şi mesajele statelor emitente.

Nu trebuie uitată nici puternica valoare simbolică, sacrală a aurului , ca element cu calităţi unice, ataşat de lumina şi strălucirea solară, deci al izvorului vieţii, al veşniciei.

1.2. Aurul în spaţiul Carpato – Dunăreano - Pontic

Primele monede de aur, mai exact, din electron, un aliaj natural sau artificial de aur şi argint, descoperite pe teritoriul românesc sunt staterii,sau fracţiunile lor, emişi de cetatea greacă din PROPONDITA,CYZIKOS găsite în Dobrogea, la Histria şi Ion Corvin(judeţul Constanţa).

Descoperirile de aur cyziciene au în primul rând o semnificaţie economică, fiind legate de comerţul ponto-mediteranian desfăşurat prin intermediul Histriei, proces în care au fost atraşi de timpuriu şi localnicii din zona Gurilor Dunării. Împreună cu descoperirile de stateri şi drahme histriene, distribuţia monedelor cyziciene trasează hinterlandul economic şi desigur, politic al Histriei în spaţiul Dunării de Jos în sec.V-IV a.chr.. Prima etapă de penetrare pe scară largă a monedelor de aur în spaţiul geografic al Dunării de Jos se va produce spre sfârşitul sec.al IV-lea a.chr. şi în sec al III-lea, odată cu apariţia staterilor macedoneni ai lui Philippos al II-lea (359-336 a.chr.) şi mai ales ai lui Alexandros al III-lea (336-323 a.chr.) care de altfel reprezintă primele emisiuni de aur greceşti al căror volum a fost foarte mare. Piese izolate se intâlnesc nu numai în Dobrogea dar şi în Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania şi Moldova, ceea ce pare să indice o pătrundere a lor în zonă, mai ales ca urmare a evenimentelor politico-militare . Moneda de aur a lui Alexandros al III-lea va deveni, începând cu deceniul al patrulea al sec.al III-lea, modelul emisiunilor de stateri postumi bătuţi de cetăţile greceşti de pe litoralul vestic al Mării Negre: Callatis, Histria, Tomis, Odessos pentru a aminti numai centrele emitente mai importante din vecinătatea spaţiului geto-dacic. În cea de-a doua jumătate a sec.al III-lea dar mai ales spre sfârşitul aceluiaşi secol, atelierele vest-pontice din Dobrogea, la care se adaugă şi TYRAS şi BYZANTION, vor trece la producerea staterilor de tip LYSIMACHOS a căror batere va continua până la anexarea cetăţilor de către romani în sec.II e.n. Ataât introducerea emisiunilor de stateri de tip Alexandros al III-lea, cât mai ales a celor de tip Lysimachos în cadrul monetăriilor din Dobrogea a reprezentat materializarea unor tendinţe integraţioniste care se manifestau pe plan, monetar, dar şi politic, cultural şi religios într-o arie tot mai importantă a lumii greceşti în perioada helnistică. Aceste procese au cunoscut apogeul odată cu baterea staterilor de tip Lysimachos de către cetăţile de pe litoralul dobrogean. Introducerea acestui tip, împreună cu un standard metrologic derivate din etalonul attic, s-a făcut odată cu crearea unei adevărate uniuni monetare vest pontice sub egida Byzantion-ului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aurul si Moneda.doc