Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Duhnea Cristina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

1.1. Scurt istoric si componenta

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991, după prăbuşirea comunismului în Europa, la propunerea lui Jacques Attali (consilierul presedintelui Frantei la acea dată şi viitor presedinte al Instituţiei), în scopul consolidării economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 29 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală. Banca este deţinută de 61 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii).

BERD a fost concepută ca o bancă de dezvoltare şi comercială care să asigure resurse pe termen mediu şi lung pentru economiile ţărilor în tranzitie. În actiunile sale BERD va ţine seama de nevoile şi particularitătile fiecărei economii, adaptând şi îmbinând tipurile de finanţare, fără sa pună pe primul plan clasica specializare (comercială sau de dezvoltare).

Ţările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, FYR-Macedonia, Estonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan, Republica Kyrgză, Letonia, Lituania, Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.

Fig.1.1. Membrii BERD, la sfarsitul anului 2009

fig.1.1

Capital: BERD are un capital subscris de 20 mld. euro, cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 2 mld. euro, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld. euro, Federaţia Rusă – 800 mil. euro, Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii - 600 mil. euro, etc BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine directe semnificative, pe lângă propriile finanţări.

Deşi acţionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeşte în principal în întreprinderi private (minim 60% din valoarea operaţiunilor dintr-un anumit stat), de obicei împreună cu parteneri comerciali. BERD are atributele unei bănci care facilitează restructurarea, inclusiv financiară, premergătoare privatizării unor mari unităţi din ţările în tranziţie. Pentru împrumuturile adresate sectorului de stat utilizează garanţii guvernamentale, iar dobânda este la nivelul pieţei. 30% din resursele BERD sunt adresate dezvoltării sectorului financiar şi a celui nebancar, precum şi îmbunătăţirii serviciilor municipale.

Ca răspuns la criza financiară globală, BERD a investit până la 8 miliarde de euro în 2009, o sumă cu 52% mai mare faţă de anul 2008.

1.2. Organizare

Principalul său organism de conducere este Consiliul guvernatorilor, format dintr-un reprezentant - de regulă ministrul de finanţe - pentru fiecare stat membru. Consiliul guvernatorilor deleagă majoritatea atribuţiilor de conducere Consiliului directorilor, care stabileşte orientarea strategică a BERD. Consiliul guvernatorilor alege un preşedinte al băncii, care este reprezentantul legal al acesteia. Preşedintele are sarcina de a administra activitatea BERD sub îndrumarea Consiliului directorilor.

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este Thomas Mirrow (cetăţean german), instalat oficial în funcţie pe 3 iulie 2008.

La sfârsitul anului 2008 Banca avea un număr 1407 de angajati, ei provenind din cele aproximativ 60 de tări membre BERD. Dintre acestia, 1099 isi desfăsoară activitatea în Londra, la Sediul Central, 308 de angajati lucrează în cele 34 de birouri regionale pe care Banca le detine. Rata angajatilor bărbati fată de femei fiind de 1,51:1.

1.3.Funcţiile BERD

Funcţiile băncii sunt precizate în actul ce a dus la aparitia sa - Acordul de

înfiinţare a BERD – şi vizează două aspecte, unul economic şi celălalt politic.

1. Funcţii economice - BERD va sprijini tranziţia în ţarile Europei centrale şi de est

către economia de piata, asistând aceste tări să implementeze reforme economice,

structurale şi sectoriale, incluzând demonopolizarea descentralizarea şi privatizarea, ca

şi integrarea lor în economia mondială. Pentru aceasta BERD va lua urmatoarele

măsuri:

a) promoveaza prin investitori particulari înfiinţarea, îmbunataţirea şi extinderea

activitaţii productive şi competitive a sectorului particular, în special întreprinderile mici şi mijlocii.

b) stimulează şi incurajează constituirea şi dezvoltarea pietelor de capital.

c) mobilizează capitalul intern şi străin şi managementul competent pentru a realiza tranzitia.

d) asigură asistentă tehnică pentru pregătirea finanţarea şi implementarea unor proiecte individuale sau componente ale unor programe de investitii.

e) sprijină investiţia productivă, sectoarele de servicii şi financiar, precum şi infrastructura adecvată dacă este necesară pentru a sustine initiativa particulară, ajutând la crearea unui mediu concurential, la cresterea productivitătii muncii, a nivelului de trai şi a condiţiilor de muncă.

f) sprijină şi încurajează proiectele sănătoase economic, ce implică mai mult de o ţara membra.

g) întreprinde orice alte activităţi ce contribuie la îndeplinirea acestor functii.

2. Functii politice – BERD este singura instituţie financiară internatională care şi-a asumat şi funcţii politice. Funcţia politică a BERD, sustinută în special de Franţa, a fost cerută din

nevoia de transparentă în contextul implicării într-o zonă care crease mari probleme politice în trecut şi a cărei transformare trebuia supravegheată atent pâna la completa sa democratizare Astfel BERD îşi condiţionează ajutorul dat unui stat de respectarea unor atribute politice precum:

a) alegeri libere;

b) guvern confirmat de organele legislative;

c) separarea între stat şi partidele politice;

d) independenta justitiei;

e) egalitate în fata legii;

f) datoria guvernului şi a autoritătilor publice de a acţiona în concordantă cu constituţia şi disponibilitatea de contestare a deciziilor administrative;

g) libertatea cuvântului;

h) libertatea mişcării;

i) dreptul proprietătii private;

j) dreptul la sindicate şi grevă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.doc