Bazele Teoretice ale Geoeconomiei

Actualmente, trăim într-o lume care se modifică foarte dinamic. Mai multe fenomene şi procese din societate, de actualitate cu câteva decenii în urmă, în prezent, şi-au pierdut din actualitate. Pe parcursul dezvoltării societăţii, se modifică esenţial şi conţinutul ştiinţelor socio-economice, apar noi direcţii de cercetare care corespund cerinţelor moderne. Pentru viitorul economist, este necesară nu numai cunoaşterea specialităţii sale îngustă din ciclul ştiinţelor economice, dar şi alte ştiinţe înrudite cu ele.

Una din aceste ştiinţe este Geoeconomia, care în prezent joacă un rol tot mai mare în formarea unei concepţii economice şi în promovarea politicilor şi strategiilor geoeconomice ale statelor lumii, care tot mai mult devin integrate între ele.

Geoeconomia, pe drept cuvânt, este considerată „cheia„ cunoaşterii lumii în pragul sec. XXI şi a apărut ca un nou curent în ştiinţa geografică la finele sec. XX. Această ştiinţă s-a dezvoltat mai intens în SUA după cel de-al 2-lea război mondial, unde a avut loc transferarea principalului centru mondial economic şi politic al lumii. Geoeconomia, ca ştiinţă a apărut şi s-a dezvoltat la intersecţia cu alte ştiinţe, precum sunt:

Economia ( din greacă – oikonomia ) – ce înseamnă iscusinţa de a gospodări; această ştiinţă constituie o activitate fundamentală a societăţii desfăşurată în scopul satesfacerii necesităţilor umane în bunuri materiale şi servicii. Economia studiază astfel de categorii precum sunt, eficienţa producţiei, cheltuielile de producţie, costul producţiei, metodele de dirijare a ei etc.

Geografia economică şi umană, care la fel studiază activitatea umană, raporturile economice, dar spre deosebire de economie ea studiază aceste fenomene în altă manieră şi anume în raport cu mediul înconjurător şi, totodată, sub aspect spaţial (regional), adică abordează principiile de amplasare a ramurilor producerii şi consumului de bunuri materiale.

Geografia politică (compartiment al geografiei economice) studiază harta politică a lumii, evoluţia formării teritoriului statelor, a frontierelor, poziţia politico – geografică (geopolitica) a statelor şi regiunilor lumii.

În baza geografiei politice a apărut o nouă ştiinţă numită Geopolitica, care a fost considerată de către filozoful german Karl Haushofer ca o raţiune geografică a statului. Prin „raţiune geografică” se subînţelege nu numai factorii geografici, dar şi cei politici, adică interesele politice a ţărilor vis - a - vis de anumite teritorii.

În Germania fascistă până la cel de al 2-lea război mondial şi în fosta URSS în strategiile lor geopolitice drept scop major a fost dată prioritate a factorului de forţă în extinderea "spaţiului vital". După cel de al 2-lea război mondial, conceptul de geopolitică germană a fost preluat de SUA, însă fiind înlocuită noţiunea de "spaţiu vital" cu noţiunea de "zonă de interes vital" prin care se propune calea spre dominaţie mondială prin mijlocirea metodelor economice de prosperare şi a valorilor democraţiei. Drept suport al Geoeconomiei au servit şi alte ştiinţe : filozofia , istoria, istoria economică ş.a.

Geoeconomia a apărut şi s-a dezvoltat ca o ştiinţă de sinestătătoare datorită următoarelor împrejurări:

- S-a intensificat procesul de diviziune geografică a muncii dintre state şi regiunile lumii.

- S-a aprofundat interdependenţa sistemelor economice ale lumii, a economiilor naţionale şi a agenţilor economici.

- Criteriul de bază al potenţialului economic a devenit capacitatea de adoptare la competiţia tehnico-economică. Geoeconomia, în acest sens, este chemată să analizeze configuraţia schimbărilor legate de acest criteriu.

- Se aprofundează dependenţa reciprocă a statelor în diferite sfere : comerţ, investiţii, mişcare a capitalului, a tehnologiilor, a forţei de muncă etc.

- Are loc integrarea statelor în spaţii economice mari, creându-se sisteme economice comune.

- La sfârşitul sec. XX se extind aşa evenimente ca trasparenţa frontierilor naţionale, deminuarea rolului statului în dezvoltarea economică, sporirea rolului companiilor transnaţionale în dezvoltarea şi amplasarea teritorială a ramurilor economiei mondiale.

- Destrămarea lagărului socialist, a schimbat idiologia de demaraj politic şi de blocuri politice. Criteriile de bază în extinderea dezvoltării economiei devin capacitatea de adoptare la noile condiţii economice şi creşterea competitivităţii tehnico-economice a agenţilor economici.

Referitor la conţinutul Geoeconomiei ca ştiinţă există mai multe interpretări . Din denumirea acestei ştiinţe reiese, că Geoeconomia studiază legătura dintre activitatea umană (homo economicus ) şi spaţiul geografic şi influenţa factorului spaţial asupra sferei de producere şi distribuire a bunurilor materiale şi spirituale. Într-o altă definiţie se constată că Geoeconomia este ştiinţa despre strategia economică a statului în atingerea unui nivel înalt de dezvoltare economică, atât la scara mondială, cât şi regională. Scopul suprem al strategiei geoeconomice constă în obţinerea unei dominanţe regionale sau mondiale pe cale economică .

În alt sens, geoeconomia este definită ca ştiinţa ce studiază lupta concurenţională dintre subiecţii Geoeconomici de diferit rang (economii naţionale, corporaţii naţionale şi transnaţionale, bănci etc.) în vederea valorificării şi utilizării resurselor naturale şi economice.

Un mare aport în definirea Geoeconomiei ca ştiinţă a adus-o Edward N. Luttwark (istoric american), introducând termenul de Geoeconomie. El afirmă că Geoeconomia studiază politica şi strategia utilizată de subiecţii geoeconomici pentru a-şi spori capacitatea lor concurenţională. Premisa de la care pleacă E. Luttwark constă în reducerea importanţei puterii militare în afacerile internaţionale după depăşirea " războiului rece ". Conform opiniei sale metodele comerciale aplicate în promovarea strategiilor economice în viitor vor înlocui pe cele militare.

Geoeconomia porneşte de la premisa, că spaţiul economic şi piaţa nu mai corespund limitelor teritoriului statal, iar spaţiul economic mondial nu mai este delimitat de hotarele naţionale, dar mai mult de hotarele geoeconomice. Dezvoltarea statelor naţionale depinde în mare măsură, de gradul de participare la competiţia internaţională şi de integrarea în sistemul economic mondial.