Bugetul de stat - coordonate și relații cu bugetele locale

Bugetele de stat reprezinta cele mai importante si complexe bugete in cadrul bugetului public national, cat si intregul sistem bugetar. Acest buget, prin dimensiunea, complexitatea si si impactu sau asupra economiei publice si private, ar trebuie sa asigure, daca nu anual atunci pe perioade durabile, un echilibru intre nevoile centralizate ale statului si mijloacele care le-ar putea acoperi intr-un an bugetar.

In cazul organizarii finatelor unui stat modern, finatele publice publice dirijate - prin sistemul bugetar anual – permit “interventionalismul statal care sa asigure stabilitatea economica urmare careia progresul tarii si prosperitatea sociala sa capete forme concrete sigure si transparente pentru conationali, dar si pentru mediul international.’’ In conceptia finatelor publice s-au conturat doua tendinte de bugetare : clasica si contemporana, dar au existat si exista multe elemente tranzitorii in practica bugetarilor actuale :

Legea finatelor ofera o larga autonomie in elaborarea, executia si controlul bugetar al fiecarei verigi chiard aca astazi bugetul de stat se intocmeste se aproba si se executa in paralel, dar separat de bugetul asigurarilor sociale, al fondurilor speciale sau bugetelor locale.

Bugetul de stat cuprinde atat bugetul Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintiei Romaniei, Guvernului, Ministerelor, cat si ala tuturor organizatiilor (institutii sau unitati economice) subordonate acestora care presteaza servicii publice de interes national si au calitatea de coordonatori de credite ai bugetului de stat.

comunitatii statale. Prin aceste conditionari (stabiliarea numai conform legii fiscale, incasarea de catre executiv prin Ministerul Finantelor Publice si depersonalizarea lor in folosirea lor) veniturile specifice bugetului de stat se deosebesc de veniturile celorlate verigi bugetare.

Clasificarea veniturilor bugetului de stat se face dupa mai multe criterii, dar in practica sufera anumite modificari legiferate insa anual o data cu aprobarea proiectului de buget, ocazie cu care se defineste si clasificatia bugetara privind anul respectiv.

De pilda in anul 2001 clasificatia bugetara a divizat in felul urmator veniturile ce se cuvin bugetului de stat :

A. Venituri curente

a) venituri fiscale

1. Impozite directe :

• Impozitul pe profit ;

• Impozit pe salarii ;

• Impozit pe venit ;

• Alte impozite ;

2. Impozite indirecte :

• Taxe pe valoarea adaugata ;

• Accize ;

• Taxe vamale ;

• Alte impozite ;

b) venituri nefiscale

• Din profitul regiilor autonome ;

• Din varsainmte de la institutiile publice ;

• Din concesiuni ;

• Alte venituri nefiscale ;

B. Venituri din capital

a) venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice ;

b) venituri din valorificarea stocurilo de rezerve materiale ale statului ;

C. Venituri din donatii si sponsorizari

D. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate de stat.

In legatura cu veniturile cuvenite bugetului de stat dar neincasate pana la sfarsitul anului bugetar, acestea se vor incasa in anul urmator la aceleasi subdiviziuni (capitol, subcapitol, titlu) bugetare la care au fost datoare.

In tabelul nr. 3.1 sunt prezentate date ale unor ani, ultimii 5 ani cronologici, din care se pot observa cresteri absolut considerabile de la un an la altul, dar procentul de crestere real este sub rata anuala a inflatiei sau a cursului valutar. Ca urmare, cresterile absolute sunt improprii. In plus, se poate observa scaderea ponderii in bugetul realizat din anul 2000 fata de anul 1991 a impozitului pe profit de la 25,4% la 15,3% si o crestere a impozitelor indirecte de la 20,2% la 65,3%, etc. Acestea inseamna o scadere a rentabilitatii-productivitatii si o crestere considerabila a impozitelor indirecte, cele mai putin echitabile dintre impozite suportate de fiecare cetatean. Speranta ar putea

Continutul si clasificarea bugetara a cheltuielilor bugetului de stat

Cheltuielile bugetului de stat reprezinta acea parte a cheltuielilor publice destinat satisfaceri nevoi generale, comune intregii natiuni.Aceste cheltuieli joaca un rol diferit de la un an la altul, in realizarea obiectivelor economico-sociale si a gradului de civilizatie a intregii populatii din tara noastra.

Cheltuielile publice se materializeaza astfel ca ele sa permita cresterea productivitatii Muncii, a PIB, a cheltuielii coeficienta si eficacitate economico-sociala maxima a fondurilor publice in domeniile sanatatii, invatamantului culturiiordin si administratiei publice, etc.

Clasificarea cheltuielilor in bugetul de stat urmeaza regulile clasificatiei bugetare anuale, insa spre deosebire de clasificatia veniturilor, cheltuielile bugetului de stat sunt grupate in Romania dupa trei criterii esentiale:

a)Criteriul functional le divizeaza in parti astfel :

Partea I-Servicii publice generale ;

Partea II-Aparare, ordine publica si siguranta nationala ;

Partea III-Social-culturale ;

Partea IV-Dezvoltare publica, locuinte,mediu, apa ;

Partea V –Actiuni economice ;

Partea VI –Alte actiuni

Partea VII-Transferuri (catre alte bugete publice) ;

Partea VIII-Imprumuturi acordate ;

Partea IX-Dobanzi si cheltuieli aferente datoriiei publice ;

Partea X-Rambursari de imprumuturi ;

Partea XI-Fonduri de rezerva ;

Partea XII-Excedent sau dificit ;

b) Criteriul economic le divizeaza in titluri astfel :

Titlul I-Cheltueli de personal ;

Titlu II-Cheltuielei materiale si servicii ale tertilor ;

Titlu III-Subventii ;

Titlu IV-Prime ;

Titlu V- Transferuri ;

Titlu VI- Dobanzi;

Titlu VII-Cheltuieli de capital ;

Titlu VIII-Imprumuturi acordate ;

Titlu IX-Rambursari de credite, dobanzi si comisioane la credite ;

Titlul X-Rezerve.

c) Criteriul ordonatorilor de credite principali ai bugetului de stat (criteriul departamental) care include autoritatile si institutiile publice aflate in subordonarea Guvernului si comform Legii finatelor publice indeplinesc calitatea de ordonatori principali ai criditelor de la bugetul de stat in care se includ :

- Ministerele si asimilatele acestora ;

- Agentiile guvernamentale ;

- Secretariatele de stat apartind guvernului ;

- Consiliile nationale guvernamtale ;

- Oficiile nationale si de stat ;

- Societatile nationale de RADIO si TV ;

- Administratia nationala a rezervelor de stat ;

- etc.