Bugetul de stat și specificul lui în Republica Moldova

INTRODUCERE

În Republica Moldova, ca de fapt, în numeroase țări ale lumii, sistemul bugetar reprezintă o componetă de o semnificație greu de supraapreciat pentru economia națională. Prin intermediul diferitor instrumente financiare-impozite, contribuții, taxe, împrumuturi, etc. - la dispoziția guvernului central și autorităților publice locale se concentrează în medie 40% din PIB al țării.

După cît de echilibrat, pe de o parte, dar și rațional, pe de altă parte, se realizează redistribuirea acestor venituri.

În acest context poate fi subliniată actualitatea temei cercetate și anume: bugetul de stat și specificul acestuia în Republica Moldova, cu implicarea a diferitor metode și legi aprobate. Astfel sa desemnat nemijlocit o relevanță importană bugetulului de stat, ca un plan financiar, ce sugerează ideea de echilibru între două componente: venituri și cheltuieli. Deci, sa explicat rolul primordial al sistemului bugetului de stat la nivel macroeconomic, ce se evidențiază prin conexiunile dintre acesta și celelalte componente ale bugetului general consolidat al statului.

Scopul lucrării constă în sistematizarea bugetului de stat în Republica Moldova, precum: veniturile și cheltuielile bubetului de stat, funcțiile, scopurile, principiile acestuia și etapele procesului bugetar.

Structura lucrării conform obiectivelor de cercetare și anlizare, cuprinde: introducere, trei capitole și concluzii.

În introducere este argumentată actualitatea, semnificația, necesitatea și gradul de studiere a temei de cercetare; sunt formulate scopul și sarcinile lucrării.

Capitolul I - ”Bugetul de stat” - prezintă o sinteză asupra conceptului privind bugetul de stat și a componentele acestuia.

Capitolul II - ”Elaborarea bugetului de stat” - abordează concepția cu privire la procesul bugetar în Republica Moldova cu ajutorul elementelor specifice de elaborare a bugetului de stat.

Capitolul III - ”Aprobarea legii bugetului de stat pentru anul 2019” - cuprinde succinct proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul curent.

Concluziile reprezintă o sinteză a temei analizate.

I. BUGETUL DE STAT

În presă, în discuțiile parlamentare și în general, în viața publică, se obișnuiește să se înțeleagă prin noțiunea de Buget anume Bugetul de stat. Este bugetul vizat atunci cînd trebuie acoperite cheltuielile legate de pagubele produse de calamități naturale sau cînd sunt învinuite că mai puțini bani vor fi alocați pentru educație comparative cu solocitările cadrelor didactice.

În legislația Republicii Moldova noțiunea de stat nu este defenită într-un mod explicit, deși în Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar întîlnim o defeniție administrativă simplă pentru noțiunea de Lege bugetară anuală, aceasta însemnînd legea anuală prin care Parlamentul aprobă Bugetul de stat, care cuprinde sursele de venituri și destinația cheltuielilor pentru un an bugetar [1, p. 14].

Buget de Stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu excepția funcțiilor proprii sistemului public de asigurări sociale și sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea relațiilor cu alte bugete [3].

1.1 FUNCȚIILE ȘI SCOPURILE BUGETULUI DE STAT

Bugetul de stat exercită următoarele trei mari funcții

1. Funcția de alocare reflectă modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar. Statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activități industriale și comerciale proprii, fie participând la finanțarea unor activități în sectorul privat. Existența lor ca bugete anexe se justifică: prin caracterul industrial sau comercial al activității statului și prin scopul finanțării și natura beneficiarului resurselor, atunci când se acordă subvenții sau se finațează acțiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operațiuni în afara bugetului general determinate de condiții specifice privind finanțarea și de caracterul lor provizoriu.

2. Funcția de (re)distribuție al bugetului este pus în evidență de natura lui specifică, respectiv aceea de instrument ce reflectă relații de mobilizare a resurselor și de repartizare a acestora pentru finanțarea unor activități și acțiuni determinate expres.

3. Funcția de stabilizare a vieții economice decurge din importanța bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se reflectă politica economică promovată de Guvern [1.1, p. 15].

Scopurile bugetului de stat sînt:

1. Împlementarea strategiilor și obiectivelor economice, sociale și de altă natură ale Guvernului;

2. Formarea fondurilor bănești necesare pentru finanțarea acțiunilor Guvernului;

3. Asigurarea echilibrului bugetar necesar pentru menținerea unei situații macroeconomice stabile a statului;

4. Asigurarea administrării efective, calitative și responsabile a finanțelor aflate la dispoziția Guvernului;

5. Expunerea în mod explicit a strategiilor și obiectivelor Guvernului, care vor fi realizate de buget [1].