Bugetul Instituțiilor Publice

INTRODUCERE

Instituţiile publice sunt unităţi care în general nu desfăşoară activităţi productive, ci activităţi de conducere, îndrumare, coordonare şi de control în domeniul administraţiei de stat şi prestează servicii cu anumite funcţii sociale în sfera acţiunilor social-culturale, a justiţiei, procuraturii şi apărării ţării.

Datorită specificului instituţiilor bugetare de a-şi desfăşura activitatea în sfera neproductivă, planificarea financiară are ca obiectiv principal determinarea necesarului de resurse financiare de care au nevoie în perioada următoare. Acest lucru se realizează prin întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli.

De asemenea, trebuie în primul rând să precizăm că bugetul nu este un act ce provine de la un organ al autorităţilor de stat ci cuprinde un ansamblu coerent de indicatori de plan cu caracter aleatoriu în care sunt înscrise veniturile şi cheltuielile pentru o perioadă viitoare. În al doilea rând, faţă de acesta, societatea manifestă un interes deosebit, interes justificat de rolul banului public în viaţa unui popor.

Cheltuilelile bugetare se definesc ca fiind o parte a cheltuielilor publice care se acoperă de la bugetul de stat, din bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Veniturile bugetare reprezintă o parte din veniturile publice, acestea reprezentând resursele financiare de care dispune o instituţie publică pentru a-şi acoperi cheltuielile.

Pentru asigurarea unei gestionări corecte a resurselor financiare publice este necesară respectarea mai multor principii bugetare.

CAPITOLUL 1. BUGETUL – CONSIDERENTE GENERALE

Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului între nevoile colective şi mijloacele cu care se acoperă. În acest scop, se stabileşte un raport între resursele financiare publice provenite, în principal, din impozite şi taxe, şi nevoile sociale; în cadrul acestui raport trebuie să se urmărească respectarea echităţii în repartiţia sarcinii fiscale asupra membrilor societăţii. Astfel, pe baza puterii de contribuţie a subiecţilor impozabili, se stabileşte capacitatea de satisfacere a nevoilor generale (utile, necesare sau indispensabile).

Proiectul de buget conferă Parlamentului şi Guvernului posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale şi nemateriale create în economia financiară publică şi valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. În mod similar, autorităţile publice locale identifică acest raport şi modul în care se realizează echilibrul dintre nevoi şi resurse la nivel mezoeconomic.

Bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra rezultatelor execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli publice.

În sens larg, bugetul public reprezintă ansamblul documentelor din sectorul public, care împreună formează sistemul de bugete. Acesta este un sistem unitar de bugete format din:

• bugetul de stat;

• bugetul asigurărilor sociale de stat;

• bugetele locale;

• bugetele fondurilor speciale;

• bugetul trezoreriei statului;

• bugetele instituţiilor publice autonome;

• bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

• bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

• bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;

• bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate şi reunite în două categorii:

• Bugetul public naţional este format din: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale.

Bugetul de stat = Este documentul elaborat şi administrat de Guvern, adoptat de Parlament prin lege, cuprinzând veniturile şi cheltuielile aprobate prin legea bugetară anuală. Aceasta autorizează fluxurile financiare publice de formare a veniturilor şi de repartizare a acestora pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-socială a ţării şi ale politicii financiare specifice anului pentru care este aprobat bugetul.

Bugetul asigurărilor sociale de stat = Este documentul ce se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament prin lege separată, fiind administrat şi gestionat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Acesta autorizează fluxurile financiare publice de formare a veniturilor , pe baza contribuţiilor şi a altor vărsăminte prelevate de la persoane juridice şi fizice, şi de repartizare a acestora pe destinaţii.

Bugetele locale = Sunt bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ, teritoriale elaborate autonom, fapt ce stimulează iniţiativa locală în realizarea veniturilor şi satisfacerea cerinţelor locale.

Bugetele fondurilor speciale = Se întocmesc în vederea finanţării anumitor obiective şi acţiuni necesare în perioada considerată, pentru care se instituie prelevări obligatorii pe bază de legi speciale.

Bugetul trezoreriei statului = este documentul în care sunt înscrise veniturile şi cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfăşurată de aceasta în scopul îndeplinirii funcţiilor sale.

Bugetele instituţiilor publice autonome = Includ veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile anuale ale instituţiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei alte entităţi de drept public.

Bugetele instituţiilor publice finanţate integral/parţial din BS, BASS, BL, BFS

• Include cheltuielile anuale ale instituţiilor publice ce funcţionează doar pe baza resurselor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, în funcţie de sistemul de finanţare şi sunt în subordinea instituţiilor publice autonome;

• Cuprind veniturile şi cheltuielile anuale ale instituţiilor publice ce primesc subvenţii de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale în completarea fondurilor proprii şi sunt în subordinea instituţiilor publice autonome.

Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii = Sunt documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice aflate în subordinea instituţiilor publice autonome, ce funcţionează doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea.

Bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat = Sunt documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile creditelor externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice.

Bugetele fondurilor externe nerambursabile = Sunt documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate.

Bugetul general consolidat este ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg. Consolidarea bugetară se referă la operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele componente ale sistemului bugetar în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora. Această operaţiune include şi ajustările determinate de intrările anuale de credite externe şi rambursările ratelor de capital.