Bursele de Marfuri pe Plan Mondial

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Bursele de Marfuri pe Plan Mondial.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: SUCIU TITUS

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Sintagma "bursa de marfuri" acopera realitati diferite în diferite etape istorice si în diferite tari. O prima acceptiune este aceea de piata de marfa fizica, respectiv un mecanism tranzactional prin care se încheie contracte a caror executare se face numai prin predarea/primirea efectiva a marfii - obiect al contractului, respectiv plata sumei de bani reprezentând pretul. Dupa momentul în care are loc derularea lor, operatiunile pe pietele de marfa fizica pot fi "la disponibil" sau spot si "cu executare amânata" sau forward.

Bursele actuale sunt rezultatul unei evolutii istorice îndelungate si reflecta, cu particularitati zonale sau nationale, modelul general al pietei libere. Aparitia burselor, precum si evolutia lor ulterioara, a fost determinata de necesitatile economice, existenta si functionarea acestora fiind tributare nevoii de satisfacere a unor functii noi si din ce în ce mai complexe ale mecanismelor economiei de piata libera.

Schimburile, tranzacţiile se cunosc din cele mai vechi timpuri şi se efectuau, la început, sub formă de troc. Ulterior, regele Libiei din Asia Mică a înlocuit trocul tradiţional printr-un schimb de mărfuri contra unor piese din argint şi aur. În Mesopotamia apare pentru prima dată sistemul de împrumut cu dobândă, la care apelau cei ce doreau să dezvolte o activitate comercială.

Câteva secole mai târziu, în Roma antică, apare categoria de publicani reprezentând comercianţii abilitaţi de către senat ce aveau exclusivitate în colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, etc. Aceştia întemeiau societăţi în comandită pe acţiuni numite societăţi publicanorum, iar acţiunile acestor societăţi se negociau în bazilici construite special în acest scop. Cei ce se ocupau de vânzarea acestor acţiuni se numeau argentari.

La aproximativ 1000 de ani după prăbuşirea Imperiului Roman, această activitate de schimb apare la genovezi şi la armatorii şi comercianţii veneţieni care, pe durata unei călătorii, constituiau societăţi pe acţiuni ce se dizolvau la sfârşit prin separarea părţilor cu care fiecare a contribuit.

Începând cu secolul 14 în Franţa, printr-o ordonanţă a lui Filip cel Frumos este dată prima reglementare cu privire la schimbul organizat într-un anumit loc bine stabilit, schimbul realizându-se prin negocieri pe Podul cel Mare. Tot în secolul 14, la Brouge negustorii veniţi din îndepărtatele Indii îşi negociau mărfurile într-un han la familiei Van der Boursen care avea pe frontispiciu 3 săculeţi, de unde şi denumirea de “bursă”.

În continuare, dezvoltarea activităţii economice a determinat apariţia în 1792 a primei burse în America la New York unde se negociau acţiuni ce se derulau sub un platan în faţa unei clădiri din Wall Street. În 1848 apare Bursa de la Chicago la intersecţia celor două mari drumuri ce întretăiau America.

Bursele de marfuri sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza bunuri care au anumite caracteristici:

- sunt bunuri generice, care se individualizeaza prin masurare, numarare sau cântarire;

- sunt fungibile, adica pot fi înlocuite unele cu altele;

- au caracter standardizabil, în sensul ca marfa poate fi împartita pe loturi omogene, apte de a fi livrate la executarea contactului încheiat în bursa;

- trebuie sa aiba un grad redus de prelucrare, ca o conditie a pastrarii caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen.

Dezvoltarea burselor de marfuri a fost marcata de o serie de premise istorice:

a) Concentrarea schimburilor :

Dezvoltarea istorica a relatiilor de vânzare-cumparare a impus concentrarea schimburilor într-un loc determinat. Aceasta înseamna reunirea în acelasi loc a negustorilor, bancherilor, industriasilor, intermediarilor, a tuturor celor interesati în afaceri; daca la început târgurile periodice îndeplineau aceasta functie, treptat locul lor este luat de institutia bursei.

b) Reglementarea tranzactiilor :

Bursa se bucura de interes în lumea oamenilor de afaceri în masura în care asigura un cadru organizat pentru realizarea tranzactiilor si un sistem de principii si norme care sa garanteze încheierea si executarea contractelor în conditii de exactitate si corectitudine. Pe masura dezvoltarii bursei se produce si un proces de diferentiere a burselor de marfuri de cele de valori, ca institutii deosebite. Patentul din septembrie 1771 al împaratesei Maria Tereza creeaza prima bursa de valori în adevaratul înteles al cuvântului, adica o piata organizata, având un statut si un regulament propriu de functionare.

c) Dematerializarea schimbului :

Fisiere in arhiva (1):

  • Bursele de Marfuri pe Plan Mondial.doc

Alte informatii

Universitatea Transilvania , Faculatea de Stiinte Economica Specializarea Afaceri Internationale