Calculația Costurilor în Contabilitatea de Gestiune

Problematica şi specificul contabilităţii de gestiune

1. Definirea contabilităţii de gestiune

Din 1 ianuarie 1993 se aplică contabilitatea dualistă: un circuit aferent contabilităţii financiare şi un circuit aferent contabilităţii de gestiune.

Contabilitatea financiară furnizează informaţii sintetice care se finalizează în situaţiile financiare anuale compuse din bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţie de fluxuri de trezorerie, situaţia modificărilor capitalurilor şi politici financiare şi note explicative. Aceste situaţii prezintă poziţia financiară a întreprinderii, performanţa şi modificarea poziţiei financiare.

Datele furnizate de contabilitatea financiară se adresează utilizatorilor externi (investitorii de capital, creditorii, clienţii, instituţiile statului, băncile, personalul) şi utilizatorilor interni (managerilor) pentru analize financiare.

Contabilitatea de gestiune furnizează informaţii analitice de detaliu referitoare la eficienţa utilizării factorilor de producţie. Prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producţie pe produs, lucrare sau serviciu (P, L, S), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor funcţiuni, rezultatele analitice (pe produs, lucrare sau serviciu şi pe centre). Ea furnizează informaţii de natură economică exprimate atât în unităţi monetare cât şi nemonetare (fizice).

Contabilitatea de gestiune are ca obiect:

- cunoaşterea detaliată a proceselor de alocare a resurselor în interiorul întreprinderii pe centre de responsabilitate şi pe produse.

- metode de transformare a resurselor consumate în rezultate.

- elaborarea previziunilor având la bază consumurile trecute putându-se evalua în timp consecinţele activelor viitoare.

Contabilitatea de gestiune furnizează date care vin să completeze informaţiile din contabilitatea financiară şi ele se adresează exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.

Rezultă că contabilitatea de gestiune are ca finalitate furnizarea informaţiilor necesare luării deciziilor de către manageri având în fond 2 scopuri:

- calcularea costurilor

- influenţarea comportamentului celor care pot acţiona asupra costurilor

Institutul contabilităţii de gestiune american defineşte contabilitatea de gestiune astfel: „Procesul de identificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare, evaluare şi control în cadrul întreprinderii şi pentru asigurarea utilizării şi evidenţierii corespunzătoare a resurselor acesteia.”

Evoluţia contabilităţii de gestiune s-a făcut în paralel cu metodele de management şi contabilităţii de gestiune i se cer tot mai multe analize ale datelor financiare, referitoare la:

- creşterea calităţii produselor şi serviciilor firmei

- reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea şi livrarea produselor şi serviciilor

- satisfacerea totală a clienţilor

În aceste condiţii contabilitatea de gestiune trebuie să furnizeze date legate de cantitatea de rebuturi, costurile de prelucrare a produselor necorespunzătoare calitativ, costul reparaţiilor în perioada de garanţie, etc.

Profesorul Mihai Ristea: „Contabilitatea de gestiune este reprezentarea analitică a proceselor interne ale întreprinderilor care produc transformări calitative şi cantitative în masa patrimoniului. Informaţia construită este destinată administratorilor, ca beneficiari interni, care trebuie să răspundă la întrebarea cum să aloce şi să utilizeze resursele întrebuinţate de investitori pentru a realiza performanţa.”

Această definiţie scoate în evidenţă faptul că:

- obiectivul contabilităţii de gestiune îl reprezintă reflectarea relaţiilor interne

- ea trebuie organizată în raport cu cerinţele conducerii

- trebuie organizată în raport cu structura întreprinderii

- să fie suplă, simplă şi operativă

Concluzie: Se desprind caracteristicile următoare:

- informaţiile furnizate se referă la procese şi relaţii din interiorul întreprinderii

- informaţiile sunt destinate utilizatorilor interni (decidenţi la diferite nivele ierarhice) pentru orientarea deciziilor şi vin să completeze datele din contabilitatea financiară

- organizarea se face în funcţie de specificul activităţii fiecărei întreprinderi

- informaţiile furnizate trebuie să fie actuale, pertinente şi obţinute rapid

2. Obiectivele şi sfera de cuprindere

În doctrina contabilă vest-europeană sunt evidenţiate următoarele obiective:

1. cunoaşterea costurilor diferitelor funcţiuni (producţie comercială, administrativă, cercetare-dezvoltare), precum şi a costurilor produselor fabricate, inclusiv costul producţiei în curs de execuţie

2. determinarea şi analizarea rezultatelor analitice prin compararea preţului de vânzare cu costul de producţie

3. determinarea bazelor de evaluare a unor elemente din bilanţ (pentru stocuri de produse, producţia în curs, pentru imobilizări corporale şi necorporale realizate prin efort propriu)

4. elaborarea previziunilor privind bugetele de venituri şi cheltuieli

5. urmărirea abaterilor de la previziuni pe feluri de abateri şi cauze

Sintetizând toate obiectivele de gestiune în unul singur: obţinerea rapidă de date exacte, fiabile, clare, adaptabile la diferitele aspecte ale gestiunii curente şi utilizarea lor raţională în procesul de luare a deciziilor.

Contabilitatea de gestiune se poate realiza prin optica produsului şi a centrului de responsabilitate.

Dacă contabilitatea de gestiune se organizează pe baza opticii prin produs, dominanţa gestiunii este construită pe relaţia dintre preţul de uzură şi costul produsului: ± R = Pv – Cp.

Dacă contabilitatea de gestiune se organizează prin optica centrului de responsabilitate, accentul este pus pe măsurarea rezultatului gestiunii centrului ca diferenţă între venituri şi cheltuieli.

În România, în sfera contabilităţii de gestiune intră următoarele probleme:

- înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, activităţi, faze de fabricaţie, etc.

- decontarea producţiei

- calculul costurilor de producţie pe PLS şi inclusiv pentru producţia în curs de execuţie

În România se pune accent pe calcularea costurilor şi determinarea rezultatelor analitice.

Contabilitatea de gestiune a fost creată pentru a satisface nevoile informaţionale interne ale managerilor şi ea este concepută a fi evolutivă, adaptându-se noilor solicitări de informaţii cerute de manageri.