Campania de promovare a produsului turistic - satul Bucova

INTRODUCERE

Am optat sa realizăm o campanie de promovare pentru serviciile turistice legate de turismul rural românesc deoarece suntem de părere ca acesta este un domeniu care, dacă este puternic promovat, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, are toate şansele sa cunoască una din cele mai dinamice evoluţii din întreaga Europă.

Potrivit studiilor, cele mai mari avantaje turistice ale României sunt legate de frumuseţea peisajelor naturale şi de bogăţia patrimoniului cultural, istoric şi spiritual, care, din păcate, nu sunt suficient promovate. La drept vorbind, nu se poate nega că variaţia şi echilibrul peisajelor de aici îi oferă oricând orăşeanului, sătul de agresiunea betoanelor, un loc excelent pentru deconectare.

Scopul lucrării de faţă este să promovăm ospitalitatea şi turismul rural ce poate fi practicat în satul Bucova, care, din punct de vedere administrativ, face parte din comuna Băuţar, judeţul Caraş-Severin.

TURISMUL RURAL –

COPILUL MINUNE AL TURISMULUI ROMÂNESC

Turismul rural desemnează totalitatea activităţilor desfăşurate în mediul rural, având drept scop valorificarea potenţialului natural şi uman al satelor.

Turismul rural în ţara noastră se practică dintotdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplător, şi mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă, începând cu anii ’20-’30, cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali a unei aşezări rurale.

Dacă cineva întreabă „De ce turism rural în România?”, răspunsul poate veni foarte rapid şi foarte uşor. Două sunt elementele esenţiale care au determinat dezvoltarea acestei forme de turism în ultimii ani în România: satul şi natura.

Astfel, spaţiul rural în România reprezintă o componentă cardinală a evoluţiei de ansamblu a economiei româneşti.

Principala resursă a turismului rural românesc constă în convieţuirea unor zone de incontestabilă frumuseţe naturală cu adevarate enclave de civilizatie rurală. Unicitatea constă, am putea spune, nu în frumuseţea Gutâiului sau a Cindrelului (munţi frumoşi, dar nu de neîntâlnit), ci în specificul etnografic al locurilor. Turistul, fie el bucureştean sau francez, va căuta aşezări cu arhitectură aparte, culinarii nebănuite, biserici de lemn sau pictate care statuează o sacralitate opusă celei materializate la Chartres, datini pitoreşti – toate livrate la pachet cu natura generoasă.

Cu dezvoltarea turismului rural românesc şi păstrarea culturii tradiţionale româneşti se ocupă ANTREC - o organizaţie neguvernamentală, apolitică, membră a Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. Asociaţia a fost înfiinţată în 1994 şi are 32 de filiale judeţene, un număr de 3500 membri – proprietari de pensiuni turistice şi agroturistice din 800 de localităţi.

Activitatea de turism rural din România este finanţată de două programe: PNDR- Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi POR- Programul Operaţional Regional. În ambele programe există măsuri în cadrul cărora este acordat sprijin financiar nerambursabil pentru dezvoltarea turismului. Chiar dacă punctul de plecare îl constituie activitatea turistică, e bine de ştiut că fiecare program are segmente de finanţare bine definite, astfel încât o investiţie poate fi eligibilă doar în cadrul unui singur program menţionat.

De curând, România a fost înscrisă în programul Millenium, care are ca obiectiv susţinerea şi promovarea turismului rural în toate ţările Europei. Prin participarea la acest program, turismul rural românesc are şansa de a deveni cunoscut în multe dintre ţările Europei şi în Statele Unite.