Capitalism contra Capitalism - Recenzie

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Capitalism contra Capitalism - Recenzie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Moroianu Nicolae

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Comunismul s-a prăbusit.Capitalismul triumfă pe toată linia.Capitalismul,al cărui resort este concurenta,a scăpat de orice concurent.Asumându-si hegemonia,redevine periculos,in ce fel?

Aceasta este marea dezbatere ”Capitalism contra capitalism”.Nu numai in Franta si in Europa,ci si în America,în Japonia.Iar mâine in tările din Est.

”Capitalism contra capitalism” este o lucrare deosebit de interesantă,indispensabilă celui care vrea să vrea sa patrundă tainele capitalismului,sa cunoască atat avantajele cât si dezavantajele acestui sistem economic,precum si diferite forne ale acestuia.Economia de piată de tip capitalist nu este un sistem perfect de alocare a resurselor si de satisfacere a nevoilor.El este cel mai bun dintre cele pe care le-a imaginat si le-a realizat omenirea.Dar el există prin actiunile oamenilor,iar ceea ce acestia întreprind are si imperfectiuni,neajunsuri si uneori se soldează cu esecuri.

Michel Albert, născut în 1930 – fost comisar general al Planului si presedinte al Asigurărilor Generale ale Frantei; a publicat multiple eseuri de pedagogie economică şi socială “Le Manifeste radical” – 1970, “Les Vaches maigres” – 1975, “Le Pari français” – 1982, “Capitalisme contre capitalisme” – 1991.

În Capitalism contra capitalism,Michel Albert observă o competitie economică globală care s-ar contrapune modelului anglo-saxon(exemplificat de SUA si Marea Britanie,prin excelentă) un model continental reprezentat de Franta si Germania.Această competitie globală cuprinde si un al treilea pol,Japonia.

Atât Germania cât si Japonia pun accent pe reusita colectivă,pe consens ,pe preocuparea pentru termenul lung,in timp ce modelul din SUA se bazează pe reusita individuală si pe profitul financiar rapid.

Istoria ultimului deceniu ne arată că modelul renan,modelul secundar ,este deopotriva mai echitabil din punct de vedere social si eficient din punct de vedere economic.De altfel scopul acestei lucrări este tocmai acela de a demonstra că,pe lângă modelul economic neoamerican,mai există si altele care pot fi mai eficiente atât din punct de vedere economic si mai echitabile din punct de vedere social.

Capitalismul sustine libera stabilire a preturilor pe piată si libera proprietate asupra mijloacelor de productie,drepturile omului-incepând cu libertatea constiintei-evolutia progresivă către separarea puterilor si democratia.

Se apreciază că ambele modele sunt o emanatie a sistemului capitalist si liberalismului dar au la bază sisteme de valori opuse in ceea ce priveste pozitia persoanei in intreprindere(institutie),locul pietei in societate si rolul pe care trebuie sa-l joace ordinea legală în economia internatională.

Cu titlu ilustrativ ,surprindem in continuare cateva trăsături ale modelului(tipului) neoamerican, asa cum sunt surprinse ele de autor.

Sectorul public care produce bunuri necomerciale este neglijabil si are tendintă de reducere;piata are rolul determinant in circulatia bunurilor de la producător la consumator,majoritatea schimburilor derulându-se după criteriile pietei;baza politicii economice o constituie stimularea ofertei,iar in deciziile adoptate prevalează reusita individuală si maximizarea profitului(financiar) imediat(pe termen scurt);preturile bunurilor economice(inclusiv salariile)depind in masură determinantă de conditiile aleatorii ale pietei;

Fiscalitatea este redusă,iar implicarea directă a statului în activitatea economică este neglijabilă(cel putin în ceea ce priveste administratia centrală);înreprinderea ca centru al deciziilor economice,este considerată bun comercial ca oricare altul;piata financiară si în primul rând bursa,are rolul decisiv de barometru al activitătii economice in raport cu alte forme de piată;mobilitate ridicată si in scurt timp in ierarhia economico-socială;clasă mijlocie (familii care detin venituri în jurul mediei sociale ) relativ redusă ;un sistem de învătământ elitist care tinde sa functioneze dupa regulile pietei;politici economice si sistem de valori care încurajează consumul;grad redus de securitate economică fată de riscuri (somaj,boală.sărăcie),problema protectiei sociale fată de aceasta fiind o chestiuune individuală sau cel mult de caritate(exceptie face Marea Britanie).

Revenirea Americii(”America is back”) este opera lui Ronald Reagan care afirmă că dorinta lui cea mai mare este să readucă America in prim-planul scenei internationale.America este prima putere militară a lumii si este datoare sa demonstreze acest lucru.

Relansarea reaganiană ii va fascina pe multi detinatori ai puterii de pe intreaga planetă.Dar America se bucură in primul rînd de o prodigioasă mostenire economică care ii va facilita revenirea.

-stocul de capital(in interiorul granitelor posedă imense infrastructuri,in afara granitelor multinationalele americane controlează active uriase)

-resursele naturale(rezerve energetice cu exceptia câtorva minereuri strategice,ea posedă aproape toate metalele si nu în ultimul rând populatia americană-a patra din lume din punct de vedere numeric-)

-în materie de tehnologie(cei mai mari cercetători ,cei mai buni studenti,cei mai buni ingineri vin sa lucreze in America aducând cu ei cel mai imp capital-materia cenusie)

-privilegiul monetar(dolarul serveste drept monedă de referintă in tranzactiile internationale)

-hegemonia culturală care se sprijină pe cel putin trei factori limba,universitătile si mijloacele de informare in masă

Pe de altă parte America se gaseste intr-o continuă degradare,se află pe primul loc in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri si pe ultimul in ceea ce priveste vaccinările si participarea la alegeri.

La sfârsitul anului 1990,orasul Washington avea un deficit bugetar de 200 milioane de $.Pentru a reduce acest enorm deficit au fost concediati 10% din efectivele permanente ale primăriei,au fost inchise toaletele publice si centrele de tratare a toxicomanilor,suspendat pe timp de un an programul de reciclare a deseurilor menajere,iar iluminatul urban este redus cu o treime in timp ce criminalitatea este in continuă crestere. La New York se inregistrează 5 omoruri pe zi.

Flagelul drogurilor ia amploare.În rîndul liceenilor si al scolarilor unul din 2 fumase marijuana,iar unul din sapte priza cocaină. Visul melting pot-ului nu mai este în prezent decât o amintire îndepărtată.Diferitele comunităti,în loc să se asimileze,se baricadează tot mai mult în spatele diferentelor de limbă si cultură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Capitalism contra Capitalism - Recenzie.doc