Capitalism contra capitalism - recenzie

Introducere

Pentru prima oara în istorie capitalismul a învins astazi cu adevarat. Victoria capitalismului a avut loc pe trei fronturi.

Prima batalie s-a dat în Anglia, prin Margaret Thatcher, si în Statele Unite, prin Ronald Reagan. Cei doi au înfaptuit împreuna prima revolutie conservatoare în materie de politica economica: revolutia statului minimal. Principiul vizibil al acestei revolutii: mai putine impozite pentru cei bogati.

Ca urmare, a acestei revolutii, astazi asistam la o cursa de relaxare fiscala.

Cea de-a doua victorie a capitalismului a fost unificarea Germaniei de Est cu cea de Vest în 1989.

A treia victorie a fost o batalie de o suta de ore purtata în sudul Irakului. Capitalismul a învins comunismul. Notiunea de “Lumea a Treia” dispare odata cu încheierea razboiului rece. Avem de-a face deci cu o simpla dualitate: de o parte tarile dezvoltate sau cu un ritm rapid de dezvoltare, care sunt toate tari capitaliste, de cealalta parte, tarile subdezvoltate, adica tarile sarace.

Sistemul capitalist este departe de a fi omogen. El s-a diferentiat în doua mari modele ce se înfrunta: ”capitalismul cotra capitalismului”. Este vorba de modelul anglo-saxon, de o parte, si modelul germano-nipon, de cealalta. Dar terminologia “model anglo-saxon”versus “model germano-nipon”nu ne este de folos decât daca privim lucrurile de foarte departe.

Statele Unite constituie un model economic în sine. Nu se poate vorbi însa, de existenta unui “model european”. Prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre doua modele de capitalism. Unul, cel”neoamerican”se bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar rapid. Celalalt, cel “renan”, are drept centru Germania si prezinta numeroase asemanari cu cel din Japonia.

Istoria ultimului deceniu ne arata ca modelul“ renan”este deopotriva mai echitabil si mai eficient decât cel “neoamerican”.

I. America is back

În 1980, America era paralizata de crizele interne, umilita în exterior-în special de Iran si de afacerea ostaticilor-amenintata si slabita de concurenta de data recenta a tarilor europene si mai ales a Japoniei.

Ronald Reagan, presedintele Americii în 1980, afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca

America în primplanul scenei internationale.

America este prima putere militara a lumii si doreste sa demonstreze acest lucru. În acest scop Reagan pune în aplicare “razboiul stelelor” sau “initiativa de aparare strategica”(IAS).

Reagan a reformat în special dereglementând, reducând adica rolul statului. Singurul proiect prioritar al Americii pe termen lung este apararea. Reagan simplifica impozitul pe venit si controleaza sever masa monetara. Politica monetara a majoritatii tarilor începe sa se inspire din politica Rezervei Federale americane. Dolarul serveste drept moneda de referinta în tranzactiile internationale.

În 1980, stocul de investitii americane în strainatate se ridica la 215 miliarede de dolari.

II. America backwards(America în regres)

Noua America se degradeaza. America se afla pe primul loc în ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri, si pe ultimul loc în privinta vaccinarilor si a participarii la alegeri. America se confrunta cu un dualism între bogati si saraci, între marile universitati si un sistem scolar aflat în ruina.

acest dualism duce la reaparitia tensiunlor sociale, la o “lupta de clasa”anarhica si sporadica.

Îvatamântul primar si cel secundar alcatuiesc un sistem scolar submediocru. Dintre toate statele OCDE, Statele Unite cheltuiesc cel mai mult pentru sanatate(peste 10% din PIB), dar totusi sistemul sanitar american este dezastruos. America este cea mai mare putere economica a lumii, dar si cel mai mare contractant de împrumuturi al ei.

Volumul împrumuturilor contractate de întreprinderile americane s-a triplat începând din 1980. La sfârsitul anului 1990, orasul Washington avea un deficit bugetar de 200 de milioane de dolari. Orasul Washington, al carui fost primar, Marion Barry, a fost condamnat, în luna august a aceluiasi an, la sase luni de închisoare pentru detinere si folosire de droguri.

Noul primar al New York-ului, onorabilul David Dinkins, s-a vazut nevoit, pentru a reduce enormul deficit bugetar al orasului, sa concedieze, începând din vara lui 1991, 30000 de angajati ai primariei(printre care 4000 de profesori), adica echivalentul a 10% din efectivele permanente. El a mai trebuit sa se atinga si de darul facut civilizatiei umane de catre împaratul Vespasian, închizând toate toaletele publice, ca si toate centrele de tratare a toxicomanilor(New Zork-ul numarând peste 500000 de consumatori de droguri, la o populatie de 7 milioane de locuitori), precum si marea majoritate a centrelor de primire destinate celor fara adapost. În aceasi situatie sunt si gradina zoologica din Central Park, cele trizeci de piscine municipale, iluminatul urban, care urmeaza sa fie redus cu o treime, în vreme ce criminalitatea este în continua crestere; sau suspendarea, pe timp de un an, a programului de reciclare a deseurilor menajere. Aproape toate marile orase americane se gaseau în situatii asemanatoare.

Alte semne ale degradarii Americii sunt: aeroporturile prost întretinute, cartierele mizere precum Bronx, South Dallas si multe altele, în care domneste o mizerie verde-albastruie; noii homeless din San Francisco, care, cu toate ca beneficiaza de un loc de munca permanent, nu-si mai pot permite-din pricina speculatiei imobiliare- sa-si plateasca o locuinta si îsi duc viata în automobilele personale; marile orase precum Houston, Washington sau Los Angeles, devastate de razboiul”crack-ului”si de delicventa; ghetourile negrilor aflate, din nou, în efervescenta, ca în anii ’60.

Criminalitatea în America -în special în rândul negrilor- a crescut vertiginos. La New York se înregistreaza cinci omoruri pe zi, dar în alte zece orase americane se ucide înca si mai mult.

În 1990, Washington-ul, înregistrând 483 de crime, îsi dobora, pentru al treilea an consecutiv, propriul record. În clipa de fata, peste un milion de cetateni americani se afla la închisoare, si mai mult de trei milioane, sub control judiciar.

În zece ani, populatia penala a Americii a facut mai mult decât sa se dubleze, depasind în prezent, cu 30%, nivelul record atins de Africa de Sud(4,26% fata de 3,33%).

În ceea ce priveste recenta extindere a flagelului drogurilor, favorizat de aparitia crack-ului(un derivat foarte ieftin al cocainei), ritmul creste vertiginos. O ancheta foarte amanuntita efectuata în primavara anului 1988 scotea la iveala faptul ca 23 de milioane de americani consumasera droguri în precedentele treizeci de zile. Dintre acestia, 6 milioane recurgeau mai mult sau mai putin la cocaina, iar 500000, la heroina.

Industria americana se afla în regres. În 1990, în total, deficitul comercial al industriei automobilistice americane atingea suma de 60 miliarde de dolari.Calitatea productiei si a priceperii americane se afla, si ea, într-un relativ regres. În 1992, datoria externa a Americii(adica datoria ei fata de strainatate scazând creantele) atinsese suma de 1100 miliarde d e dolari, echivalentul a doua treimi din totalul datoriilor tarilor din Lumea a Treia. America se vede nevoita sa împrumute, în fiecare an, aproximativ 150 miliarde de dolari(3% din PIB), în special de la japonezi si de la germani, ale caror excedente financiare reprezinta exact suma pe care o ia cu împrumut.

Capitalism contra capitalism