Capitalismul și dușmanii sâi

Chiar daca autorul cartii “Capitalismul si dusmanii sai” este Ludwin von Mises, cartea a fost publicata de sotia sa Margit von Mises in memoria acestuia.Cartea contine in scris conferintele rostite de Ludwin von Mises in fata studentilor argentinieni.Lectiile au fost inregistrate ,apoi transcrise de un secretar de limba spaniola,al cariu manuscris dactilografiat a fost gasit de Margit von Mises printre documentele sotului ei.

Subiectul principal al acestei carti o reprezinta capitalismul impreuna cu caracteristicile pozitive si negative ale acestuia. Ludwin von Mises este de parere ca aplicand niste practici capitaliste i se poate asigura societatii un nivel de trai mai ridicat.Aplicand alte metode precum socialismul sau interventionismul consecinta ar fi agravarea problemelor existente. Cel care ar trebui sa hotarasca mersul pietei este consumatorul si nu gunernul sau altcineva; acesta este principiul capitalismului.

In primul capitol- “Capitalismul” ne este prezentata situatia unei persoane inainte de aparitia capitalismului.Statutul social al unei persoane era fixat de la un capat al vietii la celalalt.Acesta era mostenit de la parinti si nu se putea modifica pe parcursul vietii.Daca o persoana se nastea saraca asa ramanea,iar daca se nastea bogata isi pastra proprietatea pana la sfarsitul vietii.Industriile primitive lucra numai in beneficiul celor bogati.Maroritatea populatiei ( 90%) lucra pamantul desi nu intra in contact cu industria.Datorita cresterii populatiei rurale a aparut un surplus de persoane lipsit de averi.Acestora le era imposibil sa se angajeze in industrie deoarece erau impiedicati si nici in agricultura nu isi gaseau de munca.Datorita lipsei de munca aceste persoane au inceput sa isi faca ateliere proprii unde produceau bunuri ieftine pentru uzul tuturor.

Acesta este inceputul productiei de masa,care este principiul fundamental al principiilor capitaliste.Datorita acestui principiu popualia a cunoscut o crestere si in special sa observat o crestere a nivelului de trai.In ciuda faptului ca aceste beneficii se datoreaza capitalismului,acesta a fost atacat si criticat de clasele superioare ,nobilimea britanica si cea continentala.La inceputul sec al XIX –lea salariile sporite platite de catre industriasi muncitorilor fortau aristocratia sa plateasca salarii la fel de ridicate muncitorilor agricoli.In secolul al XVIII-lea diferenta dintre reprezentantul clasei de mijloc si cel al clasei inferioare era ca omu din clasa de mijloc avea incaltaminte pe cand cel din clasa inferioara nu.Dar datorita capitalismului aceasta diferenta sa redus,ambele clase bucurandu-se de hrana ,imbracaminte si adapost.

Un atac la adresa capitalismului este solicitarea unui salariu mai mare care porneste de la prezumtia falsa ca salariile ar fi platite de altcineva decat de angajatii din fabrici.Fiecare consumator trebuie sa castige banii pe care ii cheltuie,iar majoritatea consumatorilor se compune tocmai din aceiasi oameni care lucreaza ca angajati la intreprinderi care produc bunurile pe care ei le consuma.In regim capitalist ,ratele salariale nu sunt stabilite de o clasa diferita de cea a persoanelor salariale ,este vorba de acceasi oameni.Ca prim exemplu ne este data situatia unei corporatii hollywoodiene care plateste salariu unei vedete de cinema.Nu corporatia ii plateste salariul si oamenii care platesc biletele de intrare la film.

Numele de “capitalism” a fost dat de Karl Marx.Acesta nu era un adept al capitalismului si il considera cel mai greu blestem cazut vreodata asupra omenirii.

Cu toate acestea, termenul impus de Karl Marx nu poate fi respins, deoarece prezinta intocmai sursa marilor progrese sociale facute cu putinta de capitalism. Aceste progrese se datoreaza acumularii de capital; ele se bazeaza pe faptul ca oamenii nu consuma tot ceea ce produc, ci economisesc, si investesc o parte din acest produs.

Teza lui Marx privitoare la ivirea socialismului se baza pe ipoteza ca muncitorii deveneau mai saraci ,ca masele deveneau mai lipsite de mijloace de subzistenta,si ca in cele din urma intreaga avutie ai unei tari avea sa se concentreze in mainile catorva oameni sau chiar ale unui singur om.

In capitolul II-“Socialismul” autorul ne defineste libertatea economica in felul urmator:individul este in amsura sa aleaga felul in care doreste sa se integreze in ansamblul societatii.Individul isi poate alege cariera ,el este liber sa faca ceea ce doreste sa faca. Intr-o economie de piata ,o persoana este libera sa isi aleaga orice cariera doreste , sa isi aleaga modul sau propriu de integrare in societate. Piata nu este un loc, este un process, este modul in care, prin vanzare si cumparare, prin productie si consum, indivizii contribuie la mersul de ansamblu al societatii. Cu toate acestea, libertatea trebuie inteleasa in sensul ca omul este eliberat de constrangeri naturale. Intr-un regin socialist cariera iti este hotarata prin decret guvernamental. Libertatea de care se poate bucura cineva intr-o economie de piata nu este o libertate perfectadin punct de vedere metafizic.Libertatea perfecta nu exista.Rousseau afirma ca “omul s-a nascut liber dar este pretutindeni in lanturi”.Datorita acestor cuvinte Mises afirma ca omul nu s-a nascut liber.Acesta inca de la nastere depinde de cineva pentru a supravietui. Libertatea in societate inseamna ca un om depinde de ceilalti in aceeasi masura in care ceilalti depind de el. In sistemul capitalist, patronii sunt, in ultima instanta, consumatorii. In concluzie, libertatea inseamna, de fapt, libertatea de a gresi.

Omul liber poate sa isi aleaga propriul mod de viatza ,pe cand scavul face numai ce ii ordona superiorul. In primul capitol al „Manifestului comunist” Karl Marx spunea ca exista intre clase un conflict ireconciliabil. El avea dreptate doar prin prisma faptului ca, in acele timpuri, conflictul dintre clase era ireconciliabil pentru ca cei dintr-o anumita clasa sociala nu puteau adera la o alta.In sistemul socialist totul depinde de intelepciuna, talentele celor care alcatuiesc autoritatea suprema. Cand e vorba de a opta intre socialism si capitalism ca sistem economic, problema este oarecum diferita. Aceasta problematica este evidenta in modul de dezvoltare alert al statelor capitaliste, spre deosebire de modul lent al celor socialiste.