Caracteristica Generală a Structurii Organizării Activității Întreprinderii și a Contabilității

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii organizării activităţii întreprinderii şi a contabilităţii

Contabilitatea înglobează funcţiile de observare, măsurare şi înregistrare a datelor care formează reflectarea cantitativă a activităţii economice. In stadiul timpuriu al dezvoltării relaţiilor economice exercitarea numai a acestor funcţii satisfăcea necesităţile vieţii economice.

Pe măsura dezvoltării forţelor de producţie a apărut necesitatea socială în obţinerea nu numai a informaţiei cantitative, ci şi a celei calitative în baza comensurării datelor de diferită natură. Apariţia banilor ca un echivalent general a permis generalizarea informaţiei eterogene, grupând datele şi supunându-le analizei. Practic aceasta a condus la extinderea funcţiei contabilităţii care constă în gruparea şi generalizarea datelor în scopul controlului şi luării deciziilor. Totodată, contabilitatea devine o funcţie a gestiunii. întrucât este menită să asigure cu informaţii aparatul de conducere.

In prezent pentru exercitarea funcţiilor sale contabilitatea utilizează toate tipurile de etaloane: naturale, de muncă şi băneşti.

§1. Metode de evaluare utilizate în contabilitate

O particularitate distinctivă a contabilităţii este reflectarea generalizată a mijloacelor întreprinderii şi a resurselor de formare a acestora. După cum se ştie, în bilanţul contabil se reflectă activ ele şi pasivele, în raportul privind rezultatele financiare - veniturile şi cheltuielile, profitul (pierderile). O astfel de generalizare a diverselor tipuri de mijloace este posibilă numai cu ajutorul evaluării acestora in expresie bănească.

Evaluarea este expresia bănească a mijloacelor întrepnnderii. În baza acesteia se efectuează contabilitatea curentă şi generalizarea datelor în rapoartele financiare.

Evaluarea tuturor mijloacelor economice şi datoriilor reflectate în contabilitate se efectuează în valută naţională, adică în lei moldoveneşti. Dacă mijloacele procurate sunt exprimate în valută străină, acestea se recalculează la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data efectuării operaţiunii economice. Concomitent în contabilitatea analitică se efectuează înregistrarea decontărilor şi plăţilor în valuta străină corespunzătoare.

Prin urmare, evaluarea, ca element esenţial al metodei contabilităţii are o mare însemnătate pentru reflectarea obiectivă, reală a situaţiei financiare a întreprinderii şi rezultatelor activităţii acesteia. Cu ajutorul evaluării este posibilă determinarea unui şir de indicatori generalizatori şi a nivelului eficienţei deciziilor luate de aparatul de conducere. Determinarea incorectă a evaluării reale a unor obiecte de contabilitate distincte poate conduce la interpretarea denaturată a stării şi mişcării mijloacelor întreprinderii.

Este de remarcat că evaluarea activelor întreprinderii la diverse stadii ale mişcării acestora este diferită. Există metode de evaluare a mijloacelor la intrarea acestora la întreprindere, în contabilitatea curentă, la întocmirea bilanţului contabil şi la ieşirea aeestora.

Capitolul II. Contabilitatea mijloacelor băneşti

§1. Organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti

Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii generează, alături de fluxuri de materiale, mărfuri, servicii, lucrări şi fluxuri monetare. Organizarea şi gestiunea fluxurilor băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării eficienţei utilizării lor şi lichidităţii întreprinderii.

Concepţia de autofinanţare, care stă la baza organizării şi funcţionării întreprinderilor, determină creşterea în mod substanţial a rolului şi funcţiilor finanţelor, inclusiv a banilor în stimularea sporirii cantitative şi calitative a producţiei, a asigurării echilibrului financiar şi valutar, a formării şi utilizării raţionale a fondurilor întreprinderii.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică:

a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:

• mijloace băneşti în valută naţională;

• mijloace băneşti în valută străină;

b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

• mijloace băneşti în numerar;

• mijloace băneşti de cont (fără numerar);

• alte mijloace băneşti (documente băneşti etc);

c) în funcţie de posibilitatea utilizării:

• mijloacele băneşti legate;

• mijloace băneşti nelegate.

Mijloace băneşti legate sunt disponibilităţile băneşti care aparţin întreprinderii cu drept de proprietate, dar care nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinaţi. Din ele fac parte conturile bancare sechestrate, blocate până la clarificarea împrejurărilor respective, precum şi soldul de compensare în conturile mijloacelor băneşti. Soldul de compensare în conturile mijloacelor băneşti reprezintă suma minimă care trebuie să existe în casieria întreprinderii sau în conturi bancare în calitate de gaj (asigurare) al creditelor acordate. Suma soldului de compensare se determină în acord cu banca, în dependenţă de condiţiile contractului de credit.

Mijloacele băneşti nelegate constituie mijloacele băneşti care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate liber de către ea.

Suma mijloacelor băneşti prezintă un interes pentru toţi utilizatorii informaţiei contabile interni şi externi privind luarea unor decizii legate de activitatea întreprinderii. Uneori valoarea ridicată a mijloacelor băneşti determină un coeficient înalt al lichidităţii, pe când ponderea ridicată a disponibilităţilor băneşti legate reflectă o situaţie eronată a solvabilităţii companiei.

Bilanţul contabil în vigoare nu prevede posturi în care ar fi reflectată suma mijloacelor băneşti legate. Aceste sume sunt dezvăluite în anexe la bilanţul contabil, în a căror bază se face analiza situaţiei economico-financiare a întreprinderii.

§2. Documentarea şi contabilitatea mijloacelor băneşti din casierie

Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere, este destinată casieria. Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier - persoana cu răspundere materială pentru păstrarea şi folosirea tuturor mijloacelor băneşti şi a hârtiilor de valoare primite în casierie.