Cuprins
- 1. Noțiune de activitate de antreprenoriat.
- 2. Caracteristica și formele de antreprenoriat.
- 3. Rolul și esența activității de antreprenoriat.
- 4. Rolul social-economic al micului business în economie.
- 5. Businessul mic în Republica Moldova.
- 6. Problemele micului business în Republica Moldova.
Extras din referat
Conform dictionarului explicativ cuvintul „antreprenor” este de proveniență franceză și pune accent pe funcția primarǎ a antreprenorului: Persoanǎ care conduce o antrepriza – Din fr. entrepreneur”.
Notiunea de antreprenoriat corespunde notiunii de business (afacere), utilizata des de oamenii de afaceri. Prin aceasta se intelege o afacere, adica a face bani din bani, dar neaparat printr-o activitate utila de producere - fabricarea de marfuri sau prestarea de servicii.
Conform legislatiei Republicii Moldova, activitatea de antreprenoriat poate fi practicata numai de intreprinderi. Aceasta activitate poate incepe numai dupa inregistrarea de stat, adica dupa ce intreprinderea devine subiect al raporturilor juridice.
Activitatea de antreprenoriat se deosebeste de functionarea interna a intreprinderii, prin care se intelege raporturile juridice dintre fondatori, in legatura cu administrarea intreprinderii, raporturile juridice dintre intreprindere si fondatori, precum si competenta organelor intreprinderii.
În sensul modern al economiei de piațǎ, un antreprenor este un agent economic care adoptǎ un comportament activ și novator, care acceptǎ deliberat riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi. În acest sens, un numǎr semnificativ de societǎți acordǎ o mare atenție și recunoaștere antreprenorilor, în mare parte și datoritǎ aportului pe care îl aduc aceștia la evoluția mediului antreprenorial și a influenței pe care o au asupra indicatorilor macroeconomici.
Joseph Schumpeter (1934), considerat de unii un geniu al economiei secolului XX, spunea: „În antreprenoriat existǎ o înțelegere pe care o facem în legaturǎ cu un anumit tip de comportament care include: inițiativǎ, organizarea și reorganizarea mecanismelor socio-economice și acceptarea riscului și a eșecului”. Antreprenoriatul ca subiect de discuție și analizǎ a fost introdus de economiști în secolul al XVIII-lea și a continuat sǎ atragǎ interesul economiștilor în secolul al XIX-lea.
Pentru a completa lista de informații despre activitatea și calitǎțile care impulsioneazǎ rezultatele antreprenorilor s-au întreprins numeroase studii. Concluzia comunǎ a acestora a fost cǎ toți antreprenorii de succes prezentau urmǎtoarele calitǎți: controlul interior, capacitatea de planificare, asumarea riscurilor, inovația, folosirea feedback-ului, luarea deciziilor, independența. Aceastǎ listǎ se aflǎ între-un proces de îmbunǎtǎțire continuǎ prin adǎugarea de noi caracteristici.
Activitatea de antreprenoriat dupa caracteristica se divizeaza in mai multe feluri: Individuala, Societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata, Societatea in nume colectiv, Societatea in comandita, cooperativa de productie, Intreprinderile de arenda si intreprinderile de stat.
Individuală - este întreprinderea, care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie.
În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală – gospodăria ţărănească (de fermier).
Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual.Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului.
Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată - reprezintă întreprinderi, fondate de două şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire.
Societatea pe acţiuni sau societatea cu răspundere limitată poate fi înfiinţată şi de o singură persoană juridică sau fizică.
În societăţile cu răspundere limitată şi societăţile pe acţiuni de tip închis (cu excepţia celor agricole), numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50. Capitalul statutar subscris al societăţilor este divizat în cote subscrise ale asociaţilor. Drept documente ce confirmă drepturile asociaţilor asupra cotelor subscrise sunt: în cadrul societăţii pe acţiuni - acţiunea, în cadrul societăţii cu răspundere limitată - adeverinţa cotei de participaţie.
Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul lor. Acţionarii, precum şi asociaţii societăţii cu răspundere limitată poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii numai în limitele valorii acţiunii (cotelor) care le aparţin.
Societatea în nume colectiv - reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat , sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire încheiat între acestea.
Societatea în nume colectiv nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică. Pentru obligaţiile societăţii toţi asociaţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se bunurile care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi. Societatea în nume colectiv nu poartă răspundere pentru obligaţiile asociaţilor care nu sînt legate de activitatea acesteia.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Caracteristica si Rolul Activitatii de Antreprenoriat.doc