Ce trebuie să înțelegem prin economie sustenabilă

Introducere

Sustenabilitatea este o capacitate ce trebuie să dureze . Ca defiție “sustenabilitatea este calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare” - Dicționarul explicativ al limbii române .

În Rio de Janeiro la conferința mondială asupra mediului din 1992 , a fost acordată o maximă atenție asupra acestui aspect , ce implică stabilitatea între creșterea economică și protecția mediului și conceperea de noi resurse alternative . Dacă ne referim la domeniul economic , în mare parte se utilizează termenul de dezvoltare durabilă.

1. Indicatori ai sustenabilității

În primul rând , daca ne referim la termenul sustenabilitate , mai întâi de toate , trebuie să ne gânim la o economie sănătoasă . Un prim pas spre acest lucru ar fi ca toți cetățenii să își plătească taxele și impozitele aferente , eliminând evaziunea fiscală pentru ca o economie sustenabilă necesită fonduri , iar aceste fonduri vin în mare parte de la cetățeni sub forma taxelor si impozitelor. Ajutând statul să iasă din aceste dificultăți financiare și anume deficitul bugetar vom contribuii la o creștere economică sustenabilă .

“O economie sanatoasa este o economie durabila; ea promoveaza societatea in ansamblul ei”.- spune Vanessa Soderberg , Manager de sustenabilitate.

O primă definiție ne spune că o creștere economică este sustenabilă în momentul în care aceasta nu provoacă o creștere a dezechilibrelor economice . Să luăm ca exemplu cazul României , prin a ne uita la deficitul bugetar . În ultimii ani acesta a tot continuat să crească de la 1,5 % din Pib în anul 2015 iar in acest moment este foarte aproape să depașească limita de 3 % din PIB dar se preconizează că va depăsi 4 % din PIB din cauza proastei guvernări . Dacă ne uităm la Tabloul de bord ce are in vedere 14 indicatori ai statelor membre și urmărește dezechilibrele cestora ,iar România îndepline in anul 2015 performanța de a se incadra in 13 dintre aceștia ce ne situa la niveul unor țări foarte dezvoltate precum Cehia si Polonia , dar mai mult , peste Germania , Olanda , Austria și alte state din vestul Europei . Din anul 2016 , țara noastră a inceput un declin in ceea ce privește acești indicatori , prin urmare în anul 2016 “am pierdut ” primul indicator ( cel de creștere a prețurilor locuințelor ce depasea limita de 6 % ) , iar in 2017 am trecut si peste limita indicelui nominal al costului unitar cu forța de muncă . După cum se poate vedea în ce am relatat mai sus România nu trece testul in ceea ce priveste acesta definiție a sustenabiității.

Mai abordăm o definiție in acest sens , ce susține că o creștere economică este sustenabilă chiar și în cazul în care deficitele ar crește , dar există o condiție : ca acestea sa fie ușor de finanțat. Dacă ne uităm bine , în cazul nostru această interpretare este sustenabilă deoarece deficitul nostru extern aproape ca este finanțat în întregime din investiții străine , iar cel intern este ușor de finanțat de bănci , doar ca nu trebuie să ratăm anumite aspecte :

- Dobânzile se află la un prag minim , ceea ce însemnă ca acesta poate doar să crească .

- În cazul unei deteriorări a macroeconomiei , investitorii străini (mai sunt numiți si animale sperioase ) pot pleca la fel de ușor cum au venit la noi în țara .

- Supraexpunerea bănzilor din România la datoria suverană , iar acestea nu vor acceăta creșterea finanțării pe care o acordă guvernul român.

În anul 2019 România se afla pe locul 2 în topul creșterii economice din Uniunea Europeană . Cu o creștere 4,6 % ,aflată doar în spatele Ungariei (cu 5,1% creștere ) dar în fața Poloniei (4,1%) și a Lituaniei (4%) potrivit Eurostat.

Produsul intern brut în al doilea trimestru a crescut cu 1% față de primul trimestru dar în comparație cu 2018 înregistrăm o creștere cu 4,6% a PIB-ului .

2. Ce ar putea Romania sa facă pentru o creștere economică sustenabilă fără a adânci deficitele

În primul rând , ar trebuii eliminată confuzia ce persistă în societatea românească conform căreia singura posibilitate de a crește economia într-un mod accelerat ar fi adâncirea deficitelor externe și interne . Însă , acest lucru poate fi determinat și prin alte mijloace și anume prin dezvoltarea la maximum a celor trei factori componenți ai PIB-ului potențial , și anume :

- Factorul Capital

- Factorul Forța de muncă

- Factorul Productivitate

Factorul Capital :

Dacă vorbim concret despre acest factor , avem în vedere mai multe acțiuni ce vizează atragerea crescută a investițiilor străine directe , o mai bună și mai eficientă absorbție a fondurilor europene , o promovare mai facilă a BVB trecând de la stadiul de piață de frontieră la unul de piață emergentă .

O strategie foarte bună de atragere a fondurilor europene poate crește economia unei țări extraordinar de mult . Dacă ne referim la fonduri europene nerambursabile , acestea fiind cele mai rentabile , cu ajutorul acestora se poate dezvolta atât sectorul public cât și cel privat . Un proiect bun ce accesează fonduri europene nerambursabile poate creea efecte în lanț foarte benefice . Spre exemplu construirea de autostrazi ,crearea unor noi firme în noi domenii de activitate sau modernizarea unităților economice actuale ceea ce aduce la crestere a producției , putând sa se extindă și pe plan extern .

Într-o publicație a Ministerului Fondurilor Europene din 10 septembrie 2019 , ni se prezintă situația fondurilor europene la data de 30 august 2019.

Prin comparație cu data de 23 august 2019 , se pot observa creșteri în cadrul :

- Banii veniți de la Comisia Europeană în România - cu 70,000 euro mai mult

- Rata de absorbție - cu 1 % mai mult 0,07

Sumei de 9,74 euro miliarde li se adaugă încă 6,88 miliarde( virați direct firmelor ) euro , bani ce au intrat în România cu ajutorul Politicii agricole și Politicii de coeziune .

Valoarea totală în ceea ce privește linia de finanțare deschisă ,este de 94 % adica 25,73 miliarde euro