Cuprins
- 1. Istoric 1
- 2. Legea nr. 66/1998 3
- 3. Legea de reorganizare 4
- 4. CEC - cea mai extinsa retea informatica din sistemul bancar 8
- 5. Importanta CEC in Economie 9
- CEC In cifre 9
- Importanta CEC in economie 9
- 6. Privatizarea CEC intra in linie dreapta 10
- 7. Servicii oferite de CEC 11
- 1. Plata cu cardul pe internet, mai sigura pentru utilizatorii cardurilor CEC 12
- 2. Credite 12
- 1. CREDITE PENTRU INVESTITII 12
- 2. CREDITE PENTRU STOCURI 14
- 3. CREDITE PENTRU FACILITATI DE CONT 15
- 4. REFINANTARE IMOBILIAR 16
- 5. SUPER CONSUM 17
- 6. CREDITE TURISM 18
- 7. CREDITUL SENIOR 19
- 8. CUMPARAREA DE LOCUINTE 20
- 9. CREDITE PENTRU STUDII 21
- 10. CREDITE MEDICA 23
- 11. Credite pentru IMM-uri din surse BERD si UE 24
- 12. CREDITE ACORDATE DE CEC IN BAZA PROGRAMULUI SAPARD 26
Extras din referat
1. Istoric
Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc in eforturile elitelor politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine in finantele publice ale tanarului stat roman, rezultat in urma Unirii din 1859.
Casa de Economii si Consemnatiuni este continuatoarea activitatilor initiate de prima institutie de credit public din Romania – Casa de Depuneri si Consemnatiuni- si a celor desfasurate, incepand cu anul 1881, de cea mai importanta casa de economie care a activat in sistemul bancar romanesc – Casa de Economie - transformata in anul 1932 in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale.
In domeniul caselor de economii, primul proiect apartine lui Costache Balcescu si a fost publicat in 1845. Acesta cuprindea “statutele cassei de pastrare si imprumutare”, care urma sa se fondeze prin “sloboda subscriptie particulara in orasul Bucuresti”, fiind insotit si de o expunere de motive. Trebuie mentionat faptul ca, proiectul a fost inspirat dupa statutele caselor de economie din Franta si a celei din Brasov, infiintata in 1835. In planul de organizare al creditului, publicat in 1864 ca anexa la bugetul statului, sunt mentionate institutiile financiare, intr-o ordine ce sugera urgenta infiintarii lor. Astfel, prima apare “Banca Fonciara”, urmata de “Banca de Scont si Circulatiune”, “Casa de Economie”, “Casa pentru inlesnirea micilor agricultori si meseriasi”, “Muntele de Pietate” si “Casa de Depozite si Consignatii”.
Ministrul ad-interim de Finante, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizeaza un proiect de lege pentru constituirea unei Case de Depozite si Consignatii, pe care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza il aproba, la 24 noiembrie 1864, si astfel ia nastere Casa de Depuneri si Consemnatiuni (CDC). Legea pentru infiintarea Casei de Depuneri si Consemnatiuni prevedea la art.1:
Se instituie o Casa de Depuneri si Consemnatiuni, care, sub autoritatea Ministerului Finantelor si sub privegherea unei comisiuni sa stranga si sa administreze fondurile provenite din:
1) depuneri voluntare, judiciare si administrative;
2) consignatii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civila, criminala sau comerciala sau de vreo alta lege speciala si care se vor preciza prin reglementul legii;
3) succesiunile vacante;
4) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate;
5) fondurile comunale ce vor prisosi peste cheltuielile lor;
6) cautiunile agentilor contabili, intreprinzatorilor de lucrari publice, cumparatorilor si arendasilor, intrucat acestea nu se vor face ipoteci de imobile;
7) cautiunile ce contribuabilii vor fi datori a da in cazurile prevazute de lege.
Dobanda care urma sa fie platita depunatorilor a fost stabilitata la 5%, ea calculandu-se incepand din a 61-a zi de la data depunerii. Restituirile trebuiau efectuate in cel mult 30 de zile de la data cererii, fie ca era vorba de depuneri voluntare, fie ca era vorba de depuneri cu caracter obligatoriu. Pentru atragerea micilor depuneri ale populatiei din mediu urban si rural a fost infiintata Casa de Economie, ca o anexa a C.D.C.
Fiecare depunator primea un libret, in care se inscriau toate operatiunile. O depunere nu putea fi mai mica de 1 leu sau mai mare de 300 lei. Doua depuneri succesive nu puteau fi facute la un interval mai mare de 8 zile. Indata ce sumele depuse pe un libret atingeau 3.000 lei, Casa de Economie cumpara, in contul depunatorului respectiv, efecte de stat, pe care le pastra si administra separat. Dobanda nu putea fi mai mare de 4,5 % sau mai mica de 3%.
2. Legea nr. 66/1998
Legea nr. 66/1998, republicata in Monitorul Oficial, nr.28 din 26 ianuarie 1999, abroga dispozitiile Decretului nr 371/1958 privind organizarea si functionarea Casei de Economii si Consemnatiuni a R.P.R si statueaza, inca de la primul articol, ca CEC se reorganizeaza in socitate bancara pe actiuni, cu actinar unic Statul Roman.
Prevederile art. 1 ,alin. 1 din lege nu trebuie sa duca insa la concluzia ca CEC a fost transformata intr-o banca comerciala. Ea ocupa un loc aparte in cadrul sistemului bancar avand ca principala functie colectarea,pastrarea si valorificarea economiilor banesti ala populatiei.
Potrivit art.2 alin. 1 din legea nr.6/1996 republicata, CEC are urmatoarele atributii:
1. atragerea, pastrarea, si fructificarea disponibilitatilor banesti ale persoanelor juridice, deschidere de conturi, efectuarea de plati si operatiuni de schimb valutar, precum si primirea de sume spre consemnare.
2. acordarea de credite persoanelor fizice, pentru cumpararea, construirea, modernizarea, consolidarea sau reparatia locuintelor proprietate personala si pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata.
3. acordarea de credite agentilor economici mici si mijlocii, pe baza de garantii, intr-un volum total ce nu poate depasi 20% din activele Casei de Economii si Consemnatiuni,cu conditia ca resursele de creditare sa nu provina din depunerile la vedere ale populatiei.De asemenea ,potrivit alin. 2 al aceluiasi articol , CEC, poate acorda imprumuturi intreprinderilor mici si mijlocii si alte categorii de imprumuturi,in numele si in contul statului,din surse puse la dispozitie,precum si din alte surse care vor fi evidentiate in mod distinct.
4. acordarea de credite statului si administatiei publice centrale si locale.
5. efectuarea de investitii in valori mobile emise de administratia publica centrala si locala.
6. efectuarea de plasamente pe piata interbancara.
7. negocierea de participantii de capitaluri la societati comerciale si/ sau financiare,stabilite de Consiliul de administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni volumul acestora neputind depasi nivelul fondurilor proprii ale CEC.
O trasatura particulara a CEC o reprezinta garantarea in totalitate de catre stat a depozitelor persoanelor fizice, precum si a dobanzilor si a castigurilor,spre deosebire de situatia bancilor comerciale,in cazul carora depozitele persoanelor fizice nu sint garantate decat in limita unui anumit plafon stabilit de Fondul de garantare a depozitelor.
Mai trebuie precizat ca activitatea CEC este supusa reglementarilor Legii bancare nr. 58/1998, asa cum a fost modificata precum si actelor normative emise de BNR.
Preview document
Conținut arhivă zip
- CEC - Casa de Economii si Consemnatiuni.doc