Cuprins
Introducere 3
Capitolul I.Aparitia Marxismului si contributia sa la dezvoltarea Gindirii Economice 4
Capitolul II.Continutul Teoriei Economice Marxiste 5
2.1Teoria valorii bazate pe munca si actiunea legii valorii 5
2.2 Teoria capitalului 5
2.3 Teoria plusvalorii 6
Capitolul III.Sociolologia marxistă (materialismul istoric) 6
Concluzii 8
Referinte biografice 8
Extras din document
Introducere
Marxismul, sau Socialismul ştiinţific, este denumirea dată sistemului de idei elaborate iniţial de Karl Marx (1818-1883) şi Friederich Engels (1820-1895). In totalitatea lor, aceste idei formează o bază teoretică pentru lupta clasei muncitoare pentru a dobândi o formă superioară de organizare a societăţii umane, socialismul.
In timp ce concepţiile marxismului au continuat să fie dezvoltaate şi îmbogăţite de experienţa istorică a clasei muncitoare însăşi, ideile fundamentale au rămas neschimbate, oferind o fermă fundaţie a Mişcării muncitoreşti contemporane. Nici înainte şi nici după viaţa lui Marx şi Engels nu au fost elaborate teorii mai avansate, mai profunde sau superioare, mai ştiinţifice capabile să explice evoluţia societăţii şi rolul clasei muncitoare în această evoluţie. De aceea, cunoaşterea marxismului înarmează teoretic proletariatul pentru marea sarcină istorică a transformării socialiste a societăţii.
Teoriile marxismului înzestrează muncitorul care gândeşte cu o asemenea înţelegere – o călăuză capabilă să-l conducă în labirintul confuz al evenimentelor, al proceselor complexe ale societăţii, ale economiei, ale luptei de clasă şi politicii. Inzestrat cu această sabie, muncitorul poate tăia ‘nodul gordian’ care-l fac – pe el şi clasa căreia îi aparţine -- să se poticnească la cel mai mic obstacol care-i iese în cale, ignoranţa.
Metoda marxistă oferă o vedere mai bogată, mai completă, atotcuprinzătoare a societăţii şi vieţii –în general, înlătură vălul de misticism în înţelegerea dezvoltării omului şi umanităţii. Filozofia marxistă explică faptul că forţa conducătoare a istoriei nu este un “Supra-om” sau ceva supra-natural, ci este rezultatul dezvoltării forţelor de producţie însăşi (industria, ştiinţa, tehnica etc.). In ultimă analiză, economia este ceea ce determină condiţiile de viaţă, obiceiurile şi conştiinţa fiinţei umane.
Scopul lucrarii il constituie conturarea conceptului de ,,Marxism” precum si analiza principalelor idei si teorii ale marxismului
Domeniul de cercetare este Gândiriea Economica Marxista.Conditiile aparitiei ei.
Tema cercetarii: Cercetările gândirii economice marxiste
Obiectivele cercetarii:
1 De analizat doctrina marxista.Notiuni generale despre marxism.
2 Continutul Teoriei Economie Marxiste.Principalele idei si teorii.
3 Conditiile de aparitie ale marxismulu.Contributia sa la dezvoltarea Gindirii Economice
In capitolul unu, Aparitia Marxismului si contributia sa la dezvoltarea Gindirii Economice, se incearca o definire la ceea ce ar insemna doctrina marxista in contextul diferitor abordari. Deasemenea se prezinta factorii social-istorici de aparitie a doctrinei marxiste precum si contributia gindirii marxiste la dezvoltarea gindirii economice in general.
In capitolul doi, Continutul Teoriei Economie Marxiste,se vor prezenta trei elemente importante care ar evidentia continutul teoriei sale economice si anume: Teoria valorii bazate pe munca si actiunea legii valorii, Teoria capitalului si Teoria plusvalorii.
In capitolul trei ,Sociolologia marxistă (materialismul istoric),este prezentata interdependenta dintre societate si Marxism.Vor fi prezentate Fetisismul si Suprastructura ca elemente importante puse în discuţie de sociologia marxistă precum si dialectica socială a modurilor de producţie
I.Aparitia Marxismului si contributia sa la dezvoltarea Gindirii Economice
1.1Marxismul în sens larg desemneaza conceptia social-politica, economica si filosofica elaborata de K.Marx (1818-1883) si Fr.Engels (1820-1895).Ignorat la început, temut si criticat apoi în mod vehement de reprezentatii gindirii economice din tarile occidentale, marxismul a constituit doctrina economica si suportul ideologic al unor procese social-istorice majore, evaluând în doua directii diametral opuse: al cresterii popularitatii sale în rândurile paturilor sociale dezavantajate si a intelectualitatii cu vederi contestatare pâna la esecul experimentelor social-politice si economice facute în mod propagandistic.
Marxismul a aparut si evoluat intr-un complex de factori social-istorici cum ar fi:
-cresterea si afirmarea proletariatului ca forta social-politica de sine statatoare, opusa prin interese burgheziei de la mijlocul sec.al XIX-lea;
-aparitia conceptiei filosofice a materialismului dialectic si extinderea sa la cercetarea societatii, oferind astfel proletariatului conceptia si instrumental teoretic-metodologic adecvat ideologiei, intereselor si telurilor sale;
-maturizarea capitalismului si evolutia sa spre forma monopolista în a doua jumatatea sec. al XIX-lea a dat nastere la crize, convulsii social-politice precum si la mari dispute teoretice, economice în contextul carora se pune tot mai mult problema crearii unor noi paradigme economice;
-înmultirea. repetarea si amplificarea crizelor economice la scara nationala si mondiala va pune problema restructurarii, reconceptualizarii gândiri economice si necesitatea afirmarii unor noi paradigme în stiinta economica;
-critica permanenta si vehementa a vechii gândiri economice si a economiei de piata formulata de socialisti si teoria promovata de acestea privind schimbarea prin forta violenta a societatii burgheze a pus si ea problema înnoirii substantiale a gândirii economice;
-erodarea paradigmei liberalismului clasic prin numeroase critici care i-au fost aduse, atât din interior cât si din afara impuneau tot mai stringent faurirea unor noi paradigme economice. Într-adevar, la distanta de doua decenii, în ultima jumatate a secolului al XIX-lea au fost elaborate doua mari paradigme economice diferite cea marxista (1859) si cea neoclasica(1871-1874).Din punct de vedere metodologic, întelegerea si aprecierea corecta a gândirii economice marxiste trebuie facuta numai în strânsa legatura cu formarea si dezvoltarea conceptiei social-filosofice a materialismului dialectic si istoric.
Pornind în cercetare de la particular la general, de la concret la abstract,Marx si Engals au fundamentat metoda materialismului dialectic pe care au aplicat-o la studiul economiei si societatii si au cercetat procesele si fenomenele, legile si categoriile economice în procesul aparitiei, dezvoltarii, transformarii si disparitii lor istorice.
Metodologia doctrinei marxiste a îmbinat cercetarea logica cu abordarea istorica a conceptelor economice operând preacumpanitor cu concepte generale la scara sociala (forte de productie, relatii de productie, baza economica, clase sociale etc.).
Din aceste motive, desi demersul teoretic marxist apare ca o logica formala riguroasa, ca un sistem coerent, totusi în cadrul sau apar inadeverente sau incompatibilitati între diferite teze ale sale. Asa de exemplu cercetare economica porneste de la premiza discutabila a primordialitatii intereselor si mobilurilor sociale, de clasa, fata de cele economice, personale, ale indivizilor. Marxismul a ignorant individul, l-a pulverizat pur si simplu în conceptele sociale, de aceea marxismul s-a afirmat ca doctrina excesiv ideologizata si politizata De aici a rezultat intransigenta, critica violenta si radicalismul sau exclusivist, absolutizat,toate justificate si legificate în numele intereselor clasei muncitoare.
Opera economica a lui K.Marx – considera: J.A. Schumpeter "un analist economic înnascut" s-a constituit din numeroase manuscrise, majoritatea elaborate între 1857-1865. Lucrarea lui economica fundamentala este Capitalul cu subtitlul ''Critica economiei politice'' care se compune din patru volume si anume:
-vol I Procesul de productie a capitalului (1867);
-vol II Procesul de circulatie a capitalului (1885);
-vol III Procesul de ansamblu al productiei capitaliste (1894);
-vol IV Teoria asupra plusvalorii.
în anul 1859 Marx a publicat lucrarea "Contributii la critica economiei politice", celebra prin "Prefata " sa în care exprima pe scurt metoda sa de cercetare cât si analiza istorica si teoretica a categoriilor economice de marfa si bani.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cercetarile Gandirii Economice Marxiste.doc