China

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie China.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Popescu Maria

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Capitală: Beijing

Oraş principal: Shanghai

Limba oficială: Chineză

Sistem politic: Republică semi-prezidenţială cu dictatură

Preşedinte: Hu Jintao

Independenţă: 1 Octombrie 1949

Suprafaţă: 9,572,419 km² km² (Locul 4)

Populaţie: 1.321.313.812 loc. (Locul 1)

Densitate: 137 loc./km²

PIB: $8,091 trilioane$

Per capita: $6,193$

Monedă: Yuan chinezesc

Fus orar: UTC + 8

De cativa ani asa zisul “Miracol chinez” este la ordinea zilei in sectiunea economica a mass-media din toata lumea. Peste tot intilnim articole despre “Cea mai rapida crestere economica din Asia” sau “China– depaseste Marea Britanie ca a patra economie pe glob”, articole care descriu China ca o pasare Phoenix ce se ridica din cenusa sistemului maoist pentru a deveni o noua provocare globala.

“Mare cât China” – o expresie arhicunoscută. Şi pe bună dreptate, probabil că unul din sinonimii cei mai la îndemână pentru China ar fi “augmentare”; populaţional, geographic şi, de câţiva ani, economic. Ultimul palier, cel al dezvoltării economice, este cel care provoacă totodată, juxtapus celorlalte, cele mai multe frisoane unor strategi din spaţiul politic şi de securitate occidental. Napoleon Bonaparte ar fi spus : ,, Cand China se va trezi, lumea se va cutremura”. Dezvoltarea Chinei este un fenomen generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara.

China este o ţară cu o cultură veche şi unul dintre principalele focare ale civilizaţiei umane. Aparînd cu mult înaintea erei noastre, ea a adus o contribuţie enormă în cultura mondială. Sub aspect administrativ-teritorial, China este organizată în 23 de provincii (inclusiv insula Taiwan), două regiuni cu statut special pe timp de 50 ani (Hong Kong şi Macao), 5 regiuni autonome şi patru municipalităţi (Beijing, Shanghai, Tianjin, Chongqing) de subordonare centrală.

Suprafaţa mare a teritoriului a determinat şi numărul mare de ţări cu care China se mărgineşte: este mărginită în nord de Republica Mongolă şi de Rusia; în nord-est de Rusia şi Korea de Nord, în sud de Vietnam, Laos, Myanmar, India, Bhutan şi Nepal; în vest este mărginită de Pakistan, Afghanistan şi Tadjikistan şi în nord-vest de Kyrghistan si Kazahstan. Hotarele terestre sunt marcate de lanţuri de munţi, adeseori greu accesibile, ce împiedică în anumită măsură întreţinerea legăturilor economice cu ţările vecine. O importanţă mare are ieşirea largă la Oceanul Pacific, ceea ce dă posibilitatea să întreţină legături comerciale cu diferite regiuni şi state din lume. Este important faptul că navele maritime îşi prelungesc calea în interiorul ţării pe rîul Chang Jiang pe o distanţă de 1000km. Regiunile de coastă sunt intens populate şi valorificate.

Nu tot teritoriul Chinei are o poziţie geografică favorabilă faţă de căile de comunicaţii. Sectorul de Vest este situat în Asia Centrală, fiind îndepărtat de litoralul maritim. O importanţă deosebită în poziţia Chinei are vecinătatea cu Japonia, cu statele recent industrializate din Asia de Est şi Sud-Est.

Condiţiile naturale ale Chinei sunt foarte diferite şi variază mult de la o regiune la alta. Spre exemplu, o deosebire radicală între vestul şi estul Chinei. Peste 4/5 din suprafaţa Chineieste acoperită de munţi, îndeosebi în vestul ţării unde se întind lanţurile munţilor Tian-Shan, Kunulun, Karakorum, Himalaya şi cel mai vast şi înalt podiş din lume – Tibet cu altitudinea de 5000 m. În partea de est se întind Marile Cîmpii care au o importanţădeosebită pentru economia ţării.

Condiţiile agroclimatice sunt mai prielnice în zona de est a Chinei, unde vînturile musonice aduc în timpul verii precipitaţii abundente. În schimb, la nord şi la nord-vestul ţării se întind imense suprafeţe aride ocupate de deşerturi (Deşertul Gobi, Deşertul Takla Makan).

Reţeaua hidrografică este foarte bogată în sectorul de est al Chinei. Pe teritoriul ţării se numără peste 1600 de fluvii şi rîuri, cu un mare potenţial energetic. Dintre rîurile mai mari se remarcă Huang He, Chiang Jiang, Amur.

Resursele naturale. Structura complicată geologică a teritoriului a determinat prezenţa unui bogat complex de diverse resurse minerale. După volumul de resurse minerale, China este depăşită numai de Rusia şi SUA. Ea ocupă unul dintre primele locuriîn lume după rezervele de cărbune superior, minereu de fier şi mangan, bauxită şi zinc, cositor, volfram., molibden, titan, metale rare, sare de sodiu şi potasiu. Sunt importanterezervele de uraniu,beriliu, aur. Rezerve mari de petrol se află în China de Nord-Est, în bazinul Datsin,cît şi pe şelful Mării Galbene. Există zăcăminte de petrol pe platoul Loess, în depresiunile Tarim şi Tsaidam. Gazele naturale, evaluate la 2 trln. m3, sunt concentrate preponderent în Depresiunea Sichuan. O răspîndire largă au zăcămintele de pirită, sulf nativ. Există mari rezerve de fosforite şi apatite, mirabilit, ghips, iod, brom. China este renumită prin caolinul său de calitate superioară utilizat la producerea porţelanului, prin resurse interne de apă potabilă şi de energie hidraulică. China dispune de importante resurse forestiere în nord-estul şi sud-estul ţării. Ţara mai dispune de o varietate mare de soluri, cele mai fertile şi mai prielnice pentru agricultură sunt solurile cenuşii şi brune de pădure, din partea de est şi nord-est. La sud, în zona tropicală, sunt răspîndite solurile galbene şi roşii, prielnice pentru cultivarea multor plante de valoare.În regiunile centrale ale Chinei şi pe podişul Tibet se întîlnesc soluri mai puţin favorabile pentru cultivarea plantelor. Pe Podişul Loess şi pe Marile Cîmpii Chineze, pentru a obţine recolte bogate şi stabile este necesară irigarea terenurilor agricole.

Fisiere in arhiva (1):

  • China.doc