Clasificarea Institutiilor Publice dupa Criteriul Functional pentru Buget

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Clasificarea Institutiilor Publice dupa Criteriul Functional pentru Buget.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

I Servicii publice generale

Administraţia Prezidenţială : Aceasta include serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui României pentru îndeplinirea atribuţiilor sale.

Autorităţi legislative. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării. Din punct de vedere organizatoric, Parlamentul este format din Senat şi Camera Deputaţilor (instituţii cu personalitate juridică).

Autorităţi judecătoreşti. Cuprind instituţiile din sistemul justiţiei (ca servicii publice) şi organele de specialitate: Ministerul de Justiţie, Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel, tribunalele, judecătoriile, instanţele militare.

Autorităţi executive. Sunt organe cu funcţie de organizare şi asigurare a executării legilor: Secretariatul General al Guvernului (Guvernul nu are personalitate juridică), Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Institutul Naţional de Statistică etc. La nivel local autorităţile executive sunt consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale (inclusiv Consiliile locale ale Sectoarelor Municipiului Bucureşti).

Alte autorităţi. În această categorie se includ instituţiile de supraveghere şi control, a căror obiect de activitate nu se încadrează în categoriile prezentate mai sus: Avocatul Poporului; Consiliul Concurenţei, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Consiliul Legislativ, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi.

II Apărarea naţională

Apărarea naţională şi menţinerea păcii. În subordinea Ministerului Apărării Naţionale se află statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei în cadrul cărora sunt organizate unităţile militare.

Prin Ministerul Apărării Naţionale este condusă activitatea în domeniul apărării naţionale potrivit Strategiei de Securitate Naţională pentru garantarea suveranităţii, independenţei, unităţii statului, integrităţii teritoriale a ţării şi democraţiei constituţionale.

III Ordinea publică şi siguranţa naţională.

Ordinea publică se realizează de către structurile specializate din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Principalele domenii vizate de ordinea publică sunt duse la îndeplinire prin următoarele instituţii:

Poliţia. Poliţia Română este instituţia specializată a statului care exercită pe teritoriul ţării atribuţiile privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, a avutului privat şi public, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii .

Protecţia şi Paza contra incendiilor. Corpul Pompierilor Militari este instituţia publică de interes naţional, specializată în prevenirea şi stingerea incendiilor şi investită cu atribuţii de coordonare, control şi acordare a asistenţei în acest domeniu , în condiţiile legii.

Paza şi protecţia frontierei . Poliţia de Frontieră Română este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor.

Jandarmeria . Jandarmeria Română este instituţia militară specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la asigurarea pazei şi apărării unor obiective, a bunurilor şi a valorilor de importanţă deosebită, menţinerea şi restabilirea ordinii publice, îndeplinirea misiunilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor şi a altor încălcări ale normelor legale în vigoare, de prevenire şi neutralizare a actelor teroriste şi de diversiune pe teritoriul României.

Siguranţa naţională. Asigurarea siguranţei naţionale se face prin următoarele instituţii: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Penitenciare. Direcţia Generală a Penitenciarelor (din cadrul Ministerul Justiţiei) are în subordine: penitenciarele, centrele de reeducare pentru minori, Şcoala Militară de Administraţie Penitenciară, Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Personalului în Penitenciare.

IV Acţiuni social – culturale

Învăţământ Ministerul Educaţiei, Culturii şi Tineretului implementează în România strategia guvernamentală din domeniul învăţământului şi al educaţiei. În teritoriu sunt organizate, ca organe descentralizate de specialitate:

Inspectorate Şcolare Judeţene respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Activitatea de învăţământ este organizată pe următoarele niveluri:

- învăţământ preşcolar ;

- învăţământ primar;

- învăţământ gimnazial;

- învăţământ liceal:

- învăţământ profesional;

- învăţământ postliceal;

- învăţământ special;

- învăţământ superior

Instituţiile în cadrul cărora se desfăşoară activităţile de învăţământ prezentate mai sus, sunt: grădiniţele de copii, şcolile, liceele, şcolile profesionale, şcolile de ucenici, unităţile de învăţământ special, universităţile, institutele, academiile de studii şi şcolile de studii postuniversitare.

Din sistemul de învăţământ mai fac pare şi alte instituţii publice. Acestea sunt :

Biblioteci universitare. În sistemul de învăţământ funcţionează, ca parte integrantă, o reţea de biblioteci specializate: biblioteci central universitare şi biblioteci pedagogice, ca instituţii cu personalitate juridică.

Case de cultură studenţeşti. Casele de cultură studenţeşti sunt organizate în centrele universitare ca unităţi cultural–artistice şi de divertisment studenţeşti.

Cluburi sportive. Cluburile sportive şcolare şi universitare sunt instituţii publice din sistemul învăţământului menite să sprijine activitatea sportivă de performanţă.

Alte instituţii. Casele Universitarilor, Agenţia Naţională “Socrates”, Oficiul Naţional al Burselor de Studii în Străinătate, Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar.

Pe lângă instituţiile de învăţământ aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sunt şi unele instituţii de învăţământ în subordinea altor instituţii publice centrale, astfel:

Ministerul Justiţiei are în subordine :

- Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate;

- Centrul de Pregătire a Magistraţilor, a Grefierilor şi a Celuilalt Personal din Sistemul Justiţiei;

Ministerul Muncii are în subordine :

- Centre regionale de formare profesională a adulţilor.

Ministerul Administraţiei şi Internelor are în subordine :

- Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală;

- Licee de pompieri;

- Academia de Poliţie.

Ministerul Apărării Naţionale are în subordine:

- Licee militare;

Sănătate

Organul de specialitate al administraţiei publice centrale îl reprezintă Ministerul Sănătăţii, ca instituţie publică care organizează, coordonează, indrumă activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei şi acţionează pentru prevenirea şi combaterea practicilor ce dăunează sănătăţii. Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti sunt servicii publice descentralizate, cu personalitate juridică, ale Ministerului Sănătăţii, în subordinea cărora funcţionează alte unităţi cu sau fără personalitate juridică, conform prevederilor legale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Clasificarea Institutiilor Publice dupa Criteriul Functional pentru Buget.doc