Codul de Guvernanța Corporativă

I.CODURI DE GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ

1.1.Evoluţia codurilor de guvernanţă corporativă la nivelul UE

Regulile şi normele de guvernanţă corporativă constituie elemente componente importante ale mediului de afaceri din economiile de piaţă dezvoltate. Deşi conceptul de guvernanţă corporativă poate fi definit în multe moduri, acesta reflectă mecanismul prin care o întreprindere este condusă şi controlată.

Codul de guvernanţa corporativă constituie un set de principii,standarde şi bune practici de guvernanţă emis de către o anumită instituţie,a cărui aplicare nu are un caracter obligatoriu ci unul opţional.

După o serie de scandaluri financiare locale, în 1992 se emite Raportul Cadbury,de către ADRIAN CADBURY, privind aspectele financiare ale guvernării corporative care a devenit primul cod de guvernare corporativă fiind considerat fundamentul guvernării corporative în statele Uniunii Europene.În plus, Raportul Cadbury a fost primul cod care a propus aplicarea unei declarații pe baza „aplici sau explici”, ce ulterior a fost preluată în numeroase state europene. În conformitate cu această abordare, entitățile au fost sfătuite să aplice în mod voluntar recomandările Raportului Cadbury. Codul Cadbury stabilea pentru prima oară regulile de bază ale administrării unei companii pentru a se obţine creşterea eficienţei, concomitent cu un comportament nediscriminatoriu faţă de acţionari.Raportul Cadbury nu recomandă schimbarea consiliului unitar de administraţie, care se practică pe scară largă în Marea Britanie şi Irlanda de Nord, şi nici nu era în favoarea obligativităţii conformării, totuşi a fost primit cu îngrijorare de companiile listate la bursă. Raportul Cadbury socotea necesar ca aceste companii sa-şi declare gradul de conformare, fără sancţiuni, singura sancţiune fiind dezaprobarea şi posibilitatea retragerii investitorilor şi acţionarilor.Ulterior, o serie de state membre din Europa de Vest au lansat inițiativa de a elabora coduri de bună practică pentru piețele de capital, inspirate din acest raport. În perioada 1995 -1999, țări precum Franţa, Spania, Ţările de Jos, Finlanda, Belgia, Italia şi Portugalia au elaborat coduri proprii de guvernanță corporativă. Într -o a doua etapă, în anii 2000, statele care au elaborat coduri de guvernanță corporativă proprii au început să le pună în aplicare.

Prin urmare,în UE a fost adoptat un număr de peste 35 de coduri,fiecare ţara având cel puţin un cod de guvernanţă corporativă.

Marea Britanie deţine cel mai mare număr de coduri de guvernanţă corporativă, aproximativ o treime din totalul codurilor emise de ţările membre ale Uniunii Europene şi a acceptat şi coduri internaţionale.

Elaborarea cât și adoptarea unui cod de guvernanță corporativă are un rol deosebit în asigurarea aplicării recomandărilor privind guvernanța corporativă. Comisia Europeană a elaborat în anul 2009 un audit privind monitorizarea și transpunerea practicilor de guvernanță corporativă de către statele membre în cadrul căruia ne oferă informații privind aplicarea ghidurilor și a codurilor de guvernanță corporativă de către statele membre.

Graficul 1 reprezintă proliferarea codurilor de guvernanţă în lume începând cu anul 1990.

Laura Vasilescu,Managementul Financiar al Organizaţiilor,Editura Universitaria,Craiova,2012,

p.236

http://www.scribd.com/doc/207288211/Curs-Guvernanta-Corporativa

Din studiul realizat de Comisia Europeană privind aplicarea reglementărilor guvernanței corporative remarcăm o evoluție ascendentă a codurilor de guvernanță corporativă la nivel european. De asemenea de remarcat este că ţările membre ale Uniunii Europene își revizuiesc continuu codurile de guvernanță corporativă aliniindu-le la noile recomandări ale Comisiei Europene. Însă mai există coduri de guvernanță corporativă care necesită o revizuire.

La nivelul reglementărilor de guvernanță corporativă se prevede un set minim de informații sub forma unei declarații„aplici sau explici” sau sub forma unui raport în cadrul raportului anual, care trebuie să fie prezentate public pe site-ul companiei. În cazul societăților din România informațiile sunt prezentate sub forma unei declarații „aplici sau explici”,comparativ cu societățile din Germania care prezintă un raport de guvernanță corporativă în cadrul raportului anual.

Codurile de guvernanţă corporativă au fost emise de entităţi diferite,de exemplu grupuri guvernamentale,comitete sau comisii organizate de guvernele naţionale sau bursele de valori,asociaţii de afaceri,industriale sau academice,asociaţii ale directorilor,grupuri ale investitorilor.

Aproximativ o treime din totalul codurilor aplicabile în ţările membre UE au fost elaborate de grupurile sau asociaţiile de investitori.Varietatea emitenţilor generează implicit un statut oficial diferit al acestor coduri de guvernanţă corporativă în ţările emitente iar codurile reprezintă punctul lor de vedere referitor la ceea ce trebuie să fie o bună practică de guvernanţă corporativă.