Comerțul extra-comunitar - partenerii comerciali ai Uniunii Europene

Chiar dacă populaţia UE reprezintă doar 7% din populaţia lumii, importurile şi exporturile de bunuri ale statelor membre ajung la o cincime din totalul acestora la nivel mondial. De exmeplu, în 2005, UE a exportat bunuri către celelalte state în valoare de 1070 mld Euro şi a importat produse valorând 1180 mld Euro. Faţă de SUA, exporturile UE sunt semnificativ mai mari, în timp ce importurile sunt puţin mai reduse decât cele ale SUA. Balanţa comercială a UE a fluctuat între excedent şi deficit în ultimii 10 ani. În general, balanţa comercială este excedentară în perioadele de stagnare sau reducere a activităţiilor economice, pe când deficitul apare cel mai des la sfârşitul perioadelor caracterizate prin creştere economică.

SUA este cel mai important partener comercial al UE, având o pondere de 23,5% din exporturile realizate de UE în 2005. chiar dacă SUA a fost şi cea mai importantăâ sursă a importurilor UE, ponderea sa de 13,9% din totalul importurilor este destul de joasă, depăşind-o foarte puţin pe cea a Chinei – 13,4%.

Maşinile şi echipamentele de transport sunt de departe cea mai semnificativă grupă de produse exportată de UE, acestea reprezentând aproape jumătate (44,9%) din totalul exporturilor. Celelalte produse manufacturate deţin o pondere de 25,6%. Aceleaşi două grupe de produse se află şi în topul importurilor, maşinile şi achipamentele de transport înregistrând o pondere de 32,1%, iar celelelte produse manufacturate 25,4%. Există, totuşi, şi o a treia grupă de produse, şi anume combustibili minerali, lubrifianţi şi alte materiale asemănătoare, care s-a remarcat în rândul importurtilor cu un procent de 22,5%. Unul din motivele rapidei creşteri a valorii importurilor de combustibili minerali constă în majorarea preţului la aceste produse.

Din cauza epuizării resurselor naturale de energie cu care se confruntă UE, acesta a devenit dependentă de importurile de combustubili şi energie din ţările extra-comunitare.

Figura 1. Ponderea diferitelor state în totalul exporturilor de bunuri, in 2004

Sursa: Eurostat

Figura 2. Ponderea diferitelor state în totalul importurilor de bunuri, în 2004

Sursa: Eurostat

I. Comerţul dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente

1. Acorduri bilaterale

Nu există acorduri între UE şi CSI (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Kazakhstan, Moldova, Rusia, Tajikistan, Ucraina, Uzbekistan, Republica Kyrghyzstan şi Turkmenistan care până în 2005 a fost membru permanent, iar acum este membru asociat), doar între UE şi state membre ale CSI.

De mai bine de 10 ani, cadrul de desfăşurare a relaţiilor bilaterale UE-Rusia este reglementat prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare (Partnership and Co-operation Agreement – PCA), semnat în 1994 şi care a intrat în vigoare pe 1 decembrie 1997. Acest acord reglementează relaţiile politice, economice şi culturale dintre Rusia şi UE şi reprezintă baza legală pentru comerţul bilateral al UE cu Rusia. Unul din principalele obiective ale Acordului este promovarea comerţului şi investiţiilor, dar şi dezvoltarea unei relaţii economice armonioase între cele două părţi.

UE are Acorduri de Parteneriat şi Cooperare cu Kazakhstan, Kyrgyzstan şi Uzbekistan din 1999. aceste acorduri conţin prevederi de eliminare a restricţiilor cantitative şi alte chestiuni comerciale, inclusive probleme legate de cncurenţă şi ajutoare de la stat. Cooperarea dintre UE şi Tajikistanse bazează pe Acordul Comercial şi de Cooperare (Trade and Cooperation Agreement – TCA).

Toate aceste ţări beneficiază de pe urma Sistemului Generalizat de Preferinţe al UE, dar există şi câteva excepţii la anumite categorii de produse, şi anume: peşte şi produse din fier şi oţel.