Comerțul internațional și politica comercială a Italiei

Capitala: Roma

Suprafața: 302 073 km2

Populația: 60 665 551 (2016)

Populația ca procent din totalul populației UE: 11,9 % (2016)

Produsul intern brut (PIB): 1,672 trilion EUR (2016)

Limba UE oficială: italiană

Sistem politic: republică parlamentară

Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1958

Moneda: Euro. Stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 1999

Stat membru al spațiului Schengen: da - stat membru al spațiului Schengen de la 26 octombrie 1997

Italia, oficial Republica italiană este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud. La nord, Italia se învecinează cu Franța, Elveția, Austria și Slovenia, frontierele sale fiind în mare parte definite natural de munții Alpi. Spre sud, țara ocupă în întregime Peninsula Italică și cele mai mari insule mediteraneene, respectiv Sicilia și Sardinia, precum și alte 68 de insule mai mici. Italia include și doua mici state independente: Vatican și Republica San Marino.

Cele mai populare destinații sunt Veneția, Milano și Torino. Italia este bine cunoscută pentru arta și cultura sa, precum și datorită nenumăratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa, Colosseumul roman, Domul din Milano (A 3-a catedrală ca mărime din Europa) dar și pentru mâncarea sa (deși cele mai renumite sunt pizza și pastele), vin, stilul de viață, eleganța, teatrul, literatura și muzica (mai ales de operă).

II.DATE ECONOMICE GENERALE

Politica economică a Italiei de dupa anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat, ca motor al creșterii economice, inițiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor și băncilor de stat. Măsurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale încurajatoare, stabilirea monedei și rata scăzută a dobânzilor, au permis Italiei să adere la Uniunea Monetară Europeană și să adopte moneda comună, euro, în calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999.

Italia este membră a G8 (Grupul celor opt țări cele mai industrializate), membră fondatoare a Uniunii Europene și este a 3-a economie din regiune.

În conformitate cu datele statistice furnizate de ISTAT, PIB-ul Italiei a înregistrat în anul 2016 o creștere cu 1,7 % față de anul precedent. ISTAT certifică pentru economia italiană, un cadru prielnic de creștere economică- o noutate pozitivă pentru ultimii 3 ani- însă este sub așteptările guvernului, lucru care ar putea afecta stabilitatea politicilor economice fiscale.

ISTAT menționează că, de la începutul crizei economice (2007) și până în prezent, în Italia PIB-ul a scăzut cu 8 puncte procentuale, consumul intern cu 6,5 %, iar investițiile cu aproape 27,5%. În ceea ce privește economia Italiei se poate afirma că Italia are o economie diversificată împărțită între Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private și Sudul agricol, mai puțin dezvoltat, mai puțin prosper și cu un șomaj ridicat. Standardele de viață au cunoscut o diferență considerabilă între cele doua regiuni. Astfel, media PIB-ului pe locuitor în Nord depășește cu mult media Uniunii Europene ( de ex. în zona Bolzano acesta e în jur de 39.800euro/loc) în timp ce în anumite regiuni și provincii din Italia de sud acest indicator se situează mult sub această cifră (de ex. în Campania fiind de numai 17.000euro/loc).

Italia are un număr de corporații multinaționale mai mic decât orice altă țară de dimensiunea sa, având în schimb un număr mare de IMM-uri, multe dintre ele fiind afaceri de familie.

Triunghiul industrial din Nord (Milano-Torino-Genova) alături de cel din Regiunea Toscana (Firenze-Prato-Pistoia) constituie coloana vertebrală a industriei italiene. Aceasta s-a orientat în special pe producția și exportul produselor de lux, producție capabilă să facă față competiției din China, precum și altor economii emergente din Asia, țări cu economii bazate pe costuri de producție și muncă foarte mici.

În 2015, cele mai importante sectoare ale economiei Italiei erau: serviciile ( 74,2% ); industria (18,8% ); construcțiile (4,8%); agricultura, silvicultura și pescuitul ( 2,2% ).