Comparație privind Dezvoltarea Piețelor Financiare în SUA și în Europa

Capitolul 1. Comparatie între dezvoltarea sistemului bancar din SUA si dezvoltarea sistemului bancar european

În epoca modernă, începând cu secolul al XIX-lea, în toate tările occidentale are loc un amplu proces de consolidare a sistemelor bancare, evolutia lor îmbrăcând forme diferite de la o tară la alta. Din punct de vedere al organizării activitătii bancare si al gradului de specializare se deosebesc două tipuri de sisteme bancare:

- Sisteme bancare ale Europei continentale, putin specializate si care functionează după modelul băncii universale;

- Modelul american, aplicat si în Japonia bazat pe principiul unei specializări stricte a institutiilor bancare.

Modelul băncii universale este predominant în Europa continentală. S-a impus în a doua jumătate a secolului al XIX- lea, perioadă în care bancherii au angajat băncile în activităti diverse si în special în operatiuni internationale.

Datorită integrării financiare avansate, principiul băncii universale s-a răspândit cu usurintă, Germania putând fi citată pentru dezvoltarea celui mai complet si dezvoltat model de bancă universală. În Franta cele mai vechi institutii bancare, precum Credit Lyonnais, Banque Nationale de Paris si Societe Generale au fost înfiintate si organizate după acest model.

În SUA principiile băncii universale s-au aplicat până la reformele bancare ce au urmat crizei din anii `30. Aici, sistemul bancar american s-a constituit avându-se în vedere atât structura federală a tării, cât si cadrul normativ specific.

În ceea ce priveste înfiintarea unei bănci centrale în SUA, aceasta a avut loc mult mai târziu, abia în anul 1913, când s-a înfiintat Sistemul Federal de Rezerve (FED) constituit din 12 Bănci Federale de Rezerve (Federal Reserve Banks).

Sistemul bancar al SUA este caracterizat prin descentralizare si specializare. Descentralizarea a fost determinată de structura federală a tării si de Constitutia SUA. Legislatia care a rezultat în urma crizei din 1929 a condus la o specializare a activitătii bancare.

Astfel, în 1933 a fost emisă o Lege bancară – Glass–Steagall Act prin care băncile americane se structurau în bănci comerciale si bănci de investitii. Această lege a fost abrogată prin Legea bancară din 1999 – Gramm-Leach-Bliley Act care elimină restrictiile din 1933, băncile comerciale putând efectua operatiuni specifice băncilor de investitii si invers.

Sistemul bancar american cuprinde asa-zisele“aproape bănci”(near banks) care, nefiind supuse reglementărilor bancare, concurează băncile din aria lor de activitate, precum si o serie de grupuri financiare, a căror activitate este recunoscută pe plan international: Citigroup, Bank of America, JP Morgan Chase, Bank One, Wachovia, Wells Fargo, Washington Mutual.

În sistemul bancar american există si o serie de institutii de depozit, cum ar fi: băncile de economii (savings banks), asociatii de economii si împrumuturi (savings and loan association), uniuni de credit (credit unions), precum si brokerii de credite ipotecare (mortgage brokers) si băncile ipotecare (mortgage banks).

Criza globală începută în 2007, izbucnită în SUA s-a extins rapid, provocând pierderi enorme, aducând neîncredere şi eforturi mari de a reface şi îmbunătăţi scena economică.

Structura sistemului bancar american s-a modificat în acest context prin falimentul unor institutii sau în urma unor fuziuni si achizitii. Dintre cele mai răsunătoare, pot fi amintite :

- New Century Financial (martie 2007);

- Douglas National Bank (ianuarie 2008);

- Hume Bank (martie 2008);

- First Integrity Bank si ANB Financial (mai 2008);

- IndyMac Bancorp (iulie 2008);

- American Home Mortgage (august 2008);

- Lehman Brothers, Ameribank si Washington Mutual INC (septembrie 2008);

- Franklin Bank si Security Pacific Bank (noiembrie 2008);

- Haven Trust Bank si Sanderson State Bank (decembrie 2008).