Conceptul de monedă

Delimiteri intre conceptul de moneda şi bani

În limbaj curent şi în literatura de specialitate se utilizeaza atat termenul de „bani" cat şi cel de „moneda".

Termenul de moneda, folosit in special in limbajul poporului francez, englez, italian desemneaza, potrivit definitiei dată de dictionarul Larousse, „o piesa de metal, emisa de autoritatea suverana, pentru a servi ca mijloc de schimb" Potrivit aceleeaşi definitii, termenul de moneda este de origine latina şi provine de la numele zeitei Junon Moneta, in templul careia romanii bateau monede.

În limbajul altor popoare: roman, rus, german se utilizeaza cu aproximativ acelaşi sens, termenul „bani". Potrivit dictionarului explicativ al limbii romane, prin bani se întelege „echivalentul general al valorii marfurilor; moneda de metal sau de hartie recunoscuta ca mijloc de schimb si de plata". Etimologic, termenul de bani are provenienta necunoscuta.

Din definitii rezulta ca între cele doua notiuni exista diferente cantitative şi calitative, astfel:

• notiunea de bani este mai cuprinzatoare şi mai veche decat cea de moneda, întrucat cuprinde toate mijloacele de schimb;

• notiunea de moneda este denumirea generica acordata pieselor metalice.

Din aceasta abordare rezulta ca notiunea de moneda nu se identifica cu banii, aceasta reprezentand doar о parte a masei banesti.

La conturarea diferentei dintre moneda şi bani contribuie şi alte argumente:

• banii sunt о marfa, prin urmare sunt un bun economic, rezultat al unor legi obiective;

• moneda, in schimb, este un acord de vointa dintre oameni, pe de-o parte, şi presupune existenta autoritatii emitente, care decide cu privire la forma monedei si a metalului din care este confectionata.

Moneda, insotind permanent viata cotidiana a omului isi releva cu putere functia sociala. Totusi, ea ramane o notiune extrem de complexa. dificil de definit si cuantificat.

Definirea monedei se poate face atat intr-o maniera indirecta. evidentiidu-i functiile, cat si intr-o maniera directa relevandu-i continutul.

Etimologic, cuvantul moneda deriva din latinescul "moneta" care inseamna "aceea care avertizeaza". Intr-adevar in templul zeitei Junona de pe Capitoliul din Roma (ramas vestit prin gastele care i-au avertizat pe romani de atacul barbarilor din anul 390 i.e.n.) au fost batute piesele de metal prin care se celebra victoria Romei asupra regelui Epirului in anul 275 i.e.n. Evident nu exista nici o legatura intre aceasta denumire latina "moneta" si semnificatia acestui obiect numit "moneda".

Intr-o prima definitie, moneda este constituita de asamblul mijloacelor de plata direct utilizabile pentru a efectua platile pe pietele de bunuri si servicii, adica ansamblul de active acceptate pretutindeni, de catre toti si totdeauna pentru a regla datoriile generate prin schimbul de marfuri. Moneda apare deci ca un activ ce poate fi detinut, schimbat, imprumutat conservat. Pentru a fi acceptata de catre toti, valoarea monedei trebuie sa se bazeze pe increderea acelora care o vor detine, incredere circumscrisa unei anumite comunitati nationale sau Internationale.

1.Aparitia si evolutia istorica a banilor

Folosirea banilor constiruie un aspect esential al vietii economice moderne, caci in absenta acestora actuala diviziune nationala si internationala a muncii ar fi imposibila.

Utilizarea banilor este strans legata de dezvoltarea productiei si a schimbului de marfuri. In raport cu acest proces economic fundamental, aparitia si existenta banilor apare atat in pozitia de efect cat si in pozitia de cauza: pe deoparte, dezvoltarea productiei si schimbului de marfuri face necesara si posibila aparitia banilor, iar pe de alta parte, existenta banilor si utilizarea lor in forme adecvate stimuleaza dezvoltarea productiei si schimbului de marfuri.

Din punct de vedere monetar evolutia istorica a productiei si schimbului de marfuri poate fi impartita in trei mari perioade:

a. economia nemonetara.

b. economia in care se utilizeaza banii-marfa.

c. economia in care se utilizeaza banii simbol.

a. Economia nemonetara a existat la inceputurile civilizatiei umane, cand omenirea nu a cunoscut banii. Ea poate fi subimpartita la randul ei in doua subperioade:

- economia naturala - se caracterizeaza prin aceea ca bunurile produse sunt destinate necesitatilor de consum ale producatorului respectiv si nu pentru schimb;

- schimbul in natura (trocul sau trampa) - in faza schimbului in natura exista deja un anumit schimb de marfuri, insa o anumita marfa era schimbata direct cu alta marfa fara a se recurge la "bani".

b. Economia in care se utilizeaza banii-marfa

Datorita dificultatilor trocului, in toate civilizatiile, chiar si in cele rnai primitive, oamenii au inceput de timpuriu ca in loc sa schimbe direct rnarfa pe care o aveau pe alta marfa, sa vanda mai intai aceasta marfa pe "bani", iar apoi sa foloseasca banii respectivi pentru a cumpara alte marfuri de care aveau nevoie.

La prima vedere, s-ar parea ca in loc sa simplifice lucrarile, faptul ca se efectueaza doua tranzactii in loc de una singura, le complica si mai mult. In realitate insa cele doua tranzactii amintite sunt mai simple si mai u§or de efectuat decat una singura, deoarece in orice societate se gasesc in mod normal unii oameni dispusi sa cumpere cu bani un anumit fel de marfa, si altii dispusi sa vanda la un anumit pret acea marfa. Spre deosebire de aceasta doar o coincidenta exceptionala si putin probabila ii permite detinatorului de marfuri de un anumit fel, sa intalneasca o persoana care sa aiba nevoi exact opuse si chiar daca intalnirea are loc, nu este sigur ca dorintele celor doua parti vor coincide si sub aspectul cantitativ si a celorlalte conditii de schimb.